CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT

Urca referatul tau

CERE REFERAT

Aplica

Noi ti-l trimitem direct pe mail

1) Cele sapte legende ale intemeierii romei
(roma o cetate a culturii), Roma este un oras vechi in care trecutul nu suporta toleranta binevoitoare a prezentului. Aici trecutul este cel care se dovedeste intelegator cu prezent
2) Histria
(roma o cetate a culturii), romana, reprezentând pentru multa vreme cel mai însemnat centru economic si cultural de la gurile Dunarii. Fixarea colonistilor pe tarmul actualei lagune Sinoe, altadata golf deschis, la o distanta re
3) Expansiunea romei intre 753-27 i.e.n.
(roma o cetate a culturii), Roma.       Istoria politica a Romei este marcata de trei perioade. In prima perioada 753-509 ien orasul s-a dezvoltat de la un sat la o cetate condusa de regi. Apoi romanii au t
4) Mihai eminescu 2
(roma o cetate a culturii), român si unul din marii lirici ai lumii, Mihai Eminescu,s-a nascut în 1850 la Botosani,si natura Buco-vinei e de la început prezenta în opera lui.Copil fiind, ,,padurii cutreieram",va spune poetul,imp
5) Seniori si vasali in Evul Mediu
(roma o cetate a culturii), romane, au rezistat invaziilor ; cum ar fi Bizanţul, Roma, Paris ,Lyon, Milano, Florenţa, Londra, acestea aveau rolul unor centre administrativ religioase. Unele oraşe au apărut l
6) O calatorie imaginara in Roma Antica - compunere
(roma o cetate a culturii), Roma. - Si cum au supravietuit copiii? Sa nu-mi spui ca tot zeii si-au adus aportul, zise Andi. - Pai cum, nu te-ai obisnuit deja ca in antichitate zeii se amestecau frecvent in vietile si desti
7) Roma Republicana
(roma o cetate a culturii), Roma de răscoala populară condusă de Iunius Brutus care a introdus o nouă formă de guvernământ. La Roma s-a instituit republica, autoritatea regală fiind înlocuită prin aceea a doi magistrați cu p
8) Plan de recapitulare - teza la istorie
(roma o cetate a culturii), Roman) . ◘Burebista ( 82 – 44 i.Hr. sec.1) : • a unificat triburile daco-getilor cu ajutorul marelui preot Deceneu) . • Caile folosite : 1) calea pașnică si 2) calea război
9) Inceputul luptei evreilor crestini pentru Evanghelia lui Iisus
(roma o cetate a culturii), romane, venite împreună cu slujitorii Templului spre a îl captura). Împreună cu ei se afla Maria, mama lui și un grup de adepți. Au urmat Faptele Reânvierii, bine cunoscute ; a venit vestea sinuci
10) Intemeierea Bisericii crestine
(roma o cetate a culturii), roman. Diaconul Filip a plecat apoi la Cezareea Palestinei (Fapte 26-40). Botezul sutasului Corneliu. Propoveduirea crestina a avut succes si printre iudeii si prozelitii din Cezareea Palestinei,
11) Aparitia si evolutia stiintei politice
(roma o cetate a culturii), Roma antica. In toate cazurile, atat asupra politologiei cat si a celorlalte stiinte sociale, a cunoasterii in special, a societatii in general in epoca sclavagista si medievala isi va pune amprenta r
12) Comentariu "Romulus, conditor Romae"
(roma o cetate a culturii), Roma antica. Datorita faptului ca lui Romulus i s-au aratat doisprezece vulturi, numar dublu care reprezenta perfectiunea, multimea l-a proclamat pe acesta rege. Istoricul foloseste termenii "lubr
13) Credinte si practici religioase in preistorie si antichitate
(roma o cetate a culturii), romane era Marele Pontif. 8) Pax deorum este asigurata de respectarea ansamblului de norme sacre, obligatorii pentru inreaga cetate. 9) Integrarea zeilor romani in panteonul local este reflectata
14) Roma antica sau spiritul pragmatic al romanului in cautarea sacrului
(roma o cetate a culturii), ROMA, dupa numele sau. - inceputurile zidirii cetatii se leaga de un act sacrificial, mai precis, Remus este ucis de catre fratele sau Romulus, deoarece il ironizase si trecuse peste brazda care de
15) ROMA - Istoria oficiala
(roma o cetate a culturii), Roma este de fapt o veche cetate etrusca cunoscuta sub numele de Rumnla si constituita pe locul unor
16) Religia romana - de la origini pana la procesul bacchanalilor
(roma o cetate a culturii), romanilor. "De acest sacrificiu sangeros, primul oferit divinitatii Romei, poporul isi va aminti intotdeauna cu spaima. La mai mult de sapte sute de ani dupa intemeiere, Horatiu il va mai consider
17) Cruciada a IV-a si jefuirea Constantinopolului
(roma o cetate a culturii), romane, au fost puse pe foc. Aghia Sofia, universal slavita a fi printre cele mai frumoase biserici ale crestinatatii, a fost scena celebrarii victoriei jefuitorilor beti. Comorile bisericii au fo
18) Persecutiile contra crestinilor - cauzele si desfasurarea lor pana Ia imparatul Comodus
(roma o cetate a culturii), romani perAZsecutori. Lactantiu socoteste sase, Sulpiciu Sever, noua, Fericitul Augustin si Paul Orosiu, zece, dar ele au fost mai multe. De la Traian (98-117) pana la Deciu (249-251), crestinii au f
19) Istoria Romei antice
(roma o cetate a culturii), romana in arhitectura, in metalurgia bronzului, tehnica bijuteriilor etc. Lupoaica este, la origine, un simbol etrusc, dar a fo
20) Civitas imaginalis - un caz particular in topologia intervalului
(roma o cetate a culturii), Roma pacaAZtoasa, asediata de hoardele lui Alaric, era civitas terrena care nu mai oglindea o civitas coellestis. La Platon, Atena trebuia sa devina o cetate condusa de filozofi, "cetatea daimonizata
21) Botosani - Suceava - Siret - Suceava
(roma o cetate a culturii), Romanesti, si solul regelui polon, menita sa zadarniceasca tendintele de expansiune ale regelui feudal maghiar. Devenind capitala Moldovei, Suceava se va dezvolta mai mult. Este impulsionata dezvolta
22) Cele sapte legende ale intemeierii Romei
(roma o cetate a culturii), Roma. Tinerii pastori din Alba Longa au fost pusi sa se infrunte cu sabinii, locuitori mai vechi in Capitoliu, carora mai intai le-au rapit femeile. Valea dintre Palatin si Capitoliu a fost martora ac
23) Introducere in studiul politologiei
(roma o cetate a culturii), Roma antica. In toate cazurile, atat asupra politologiei cat si a celorlalte stiinte sociale, a cunoasterii in special, a societatii in general in epoca sclavagista si medievala isi va pune ampren
24) Caderea Constantinopolului
(roma o cetate a culturii), Roma, acesta nu s-a grabit cu ajutorul, crezand ca orasul e de necucerit. Numai temerarul genovez Giovanni Giustiani Longo a adus, pe 2 galere, sapte sute de voluntari. Constantin i-a promis acest