Viziunea culturala romaneasca - II

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.94

nivel: Liceu

Fenomenul /angardist este receptat in mod similar, indiferent daca manifestarile sale ivesc literatura sau artele. Singurul domeniu in care modernismul, nu fara iele concesii, a reusit sa se afirme in mod mai durabil, este arhitectura; aici jbismul, bazat pe o conceptie functional ista, isi castiga adepti influentand scisiv schimbarile pe care perioada interbelica, mai ales deceniul al patrulea, i[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Viziunea culturala romaneasca - II

Fenomenul /angardist este receptat in mod similar, indiferent daca manifestarile sale ivesc literatura sau artele. Singurul domeniu in care modernismul, nu fara iele concesii, a reusit sa se afirme in mod mai durabil, este arhitectura; aici jbismul, bazat pe o conceptie functional ista, isi castiga adepti influentand scisiv schimbarile pe care perioada interbelica, mai ales deceniul al patrulea, il juce in aspectul oraselor romanesti.

Acum se incetateneste tipul de constructie itial numit block-house, de unde deriva termenul, acum atat de raspandit, iloc". Arhitecti cu o viziune moderna inzestreaza centrul Bucurestiului si alte case mari, cu astfel de constructii (de exemplu blocul ARO - actualul nematograf "Patria" - opera a arhitectului Horia Creanga). Alti arhitecti, ca larcel lancu, prefera formula cubista pentru imobile de dimensiuni mai mici, vile antru una sau doua familii, formula care cunoaste un relativ succes, reusind sa jca treptat la inlocuirea casei traditionale orasenesti, cu imobile care, prin lodificari ale planului, dar mai ales datorita aspectului fatadelor, reprezinta couri ale arhitecturii cubiste.

in artele plastice, fenomenul receptarii modernismului se produce semanator cu acela din literatura. in general, artistii romani nu il cauta, dar nici u-l refuza. Prin formatie, dar si prin structura sufleteasca, ei se asociaza mai ine tendintelor moderate care continua sa detina suprematia si in restul uropei. Totusi, spre deosebire de Occidentul grabit in schimbarea stilurilor in rta, in Romania, un stil odata adoptat supravietuieste indelung si este dus pana i ultimele lui consecinte.

Astfel impresionismul, care constituise o noutate la sfarsitul secolului I XIX-lea, abandonat si chiar combatut la inceputul veacului nostru, mai ales in ranta, patria sa, la noi dainuie pana spre mijlocul secolului al XX-lea, iar xponentii sai adera, uneori concomitent, si la curente aparute in vest tocmai ca iactii anti-impresioniste. Asa se intampla in cazul pictorului Nicolae Darascu, in le carui tablouri descoperim, alternativ, formule impresioniste, cubiste, expre-ioniste. Explicatia acestui fenomen tine de radacinile mai indepartate ale culturii Dmanesti,

si de aceea fenomenul trebuie notat ca o simpla particularitate a icturii roTnanesti interbelice. Aceasta epoca ne-a lasat si in domeniul artelor lastice o mostenire dintre cele mai bogate. Gh. Petrascu, Th. Pallady, IN. Tonitza, losif Iser, N. Darascu, Jean Al. Steriadi, Cecilia Cutescu-Storck, :ustatiu Stoenescu, Nagy Albert, Hans Eder, sunt nume de pictori din Romania iterbelica, oricand posibil de alaturat unor valori europene ale timpului lor. iculptura cunoaste si ea o reprezentare de prestigiu in acea perioada, prin naestri ca Brancusi, Ion Jalea, Fr. Storck, C. Medrea, Oscar Han si altii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.