Violenta simbolica in sfera politicului din cadrul regimului totalitar

7x puncte

categorie: Diverse

nota: 7.27

nivel: Facultate

Ori de cate ori un fenomen, eveniment, etc. devine cotidian, comunitațile și indivizii tind să-l defineasca în termenii normalității. Asimilat in această formulă în conștiința unei comunitați, evenimentul sau fenomenul în cauză este acceptat ca parte a interacțiunilor cotidiene și definește astfel ca naturale, normale, obișnuite, acțiunile sociale care-i poartă amprenta. In astfel de situații se a[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Violenta simbolica in sfera politicului din cadrul regimului totalitar

Ori de cate ori un fenomen, eveniment, etc. devine cotidian, comunitațile și indivizii tind să-l defineasca în termenii normalității. Asimilat in această formulă în conștiința unei comunitați, evenimentul sau fenomenul în cauză este acceptat ca parte a interacțiunilor cotidiene și definește astfel ca naturale, normale, obișnuite, acțiunile sociale care-i poartă amprenta. In astfel de situații se află fenomenul violenței sociale și/sau politice:

“Oricine este interesat de istorie și politică nu poate să nu țină seama de rolul imens pe care violența n-a încetat să-l aibă în treburile obștești și în comportamentul oamenilor”. Ar putea sa para surprinzător faptul că s-a scris prea puțin cu scopul analizei acestui fenomen. Sau poate tocmai pentru că se întâlnește la toate nivelele vieții sociale, violența devine un lucru normal, asimilat si acceptat ca parte a modului uman de a fi in comunitate. Istoria ne invata ca acțiunile umane stau sub semnul violenței, având, conform lui Renan, o “natură accidentală, inconsecvență, imprecisă”.

Alti teoreticieni definesc violența ca o verigă a unui întreg proces. Engels, de exemplu, priveste violența ca fiind acceleratorul dezvoltării economice. “Oriunde structura de putere a unei țări intră în contradicție cu evoluția sa economică”, puterea politică va fi învinsă, în pofida instrumentelor sale de violență.

1. Violenta starii de natura. Thomas Hobbes
Teoreticienii ai violentei sociale si politice sunt de acord că orice societate se întemeiază pe violență. Contractualiștii explică apariția societății umane, organizată după regulile familiare nouă, prin intermediul unui “pact”, “contract” între comunitate și o asociație capabilă a asigura protecția indivizilor împotriva eventualelor agresiuni ale “celorlalți”. Asociațiile de protecție ajung să dețină monopolul asupra violenței, prin transferul benevol al acesteia din proprietatea fiecărui individ în cea a “protectorilor”, cum ar spune Hobbes pentru care starea de natura este bellum omnium contra omnes.

Evident, aceste asociații vor deveni determinantele societății, preluând funcția de apărare a unui teritoriu bine delimitat spațial și funcția de impunere a unor norme - legi, pe baza cărora să fie asigurat controlul manifestărilor agresive în interiorul comunității și capacitatea de reacție la agresiunile externe.

Violența individuală era legea structurantă și ordonatoare a societății prestatale. Obiectul contractului, în aceste condiții, este cedarea dreptului privat la violență contra garanției proprietății și vieții indivizilor. Dreptul individual la violență este preluat de instituții specializate, de stat și exercitat prin intermediul unor specialiști în mânuirea instrumentelor violenței instituționale care asigură pacea comunității.

Se disting aici două tipuri de violență: cea individuală, caracteristică stării de natură și cea instituțională a societății organizate, exercitate prin instrumentele statului si care au rol ordonator si organizator in societate. Puterea devine astfel apanajul celor care dețin controlul violenței. Această putere “se va autodelimita prin autoinstituire. Ea acumulează bunuri și manipulează semne și simboluri peste care își declară monopolul. Noua Putere controlează lumea socială și doar Ea poate stabili formula Ordinii”. Apare astfel Statul. Violența care menține coeziunea grupului-stat este violența represiune, temeiul ei fiind legea sau arbitrarul unui individ sau al unui grup de indivizi.

Identitatea grupului este apărată prin agresivitate. În viziunea lui Hobbes, Leviathanul își asumă protecția proprietății și siguranța unei coexistențe pașnice prin monopolul asupra violenței, dobândit prin renunțarea tuturor indivizilor la folosirea privată a V.Philippe Brand afirmă și el că la începutul politicului se află conflictul, cu funcția sa de elucidare a raporturilor sociale reale. Toate societățile fug de conflict, de violență. Dar în opinia lui Brand, conflictul este un fenomen pozitiv, cu condiția să fie stăpânite costurile și controlate posibilele derapaje.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.