Viata in Oceanul Atlantic

5x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.82

nivel: Liceu

Acele organisme care nu suporta oscilatiile salinitatii se se numesc stenohaline. Ca exemple de astfel de organisme se citeaza, in primul rand, planctonul, radiolarii, echinodermele, gasteropodele. Dintre pešti, palamida, scrumbiile albastre, stravrizii. Cand ploua, peštii stenohalini se afunda in apele mai adanci pentru a evita dilutia ploii.
Organismele care suporta variati[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Viata in Oceanul Atlantic

Acele organisme care nu suporta oscilatiile salinitatii se se numesc stenohaline. Ca exemple de astfel de organisme se citeaza, in primul rand, planctonul, radiolarii, echinodermele, gasteropodele. Dintre pešti, palamida, scrumbiile albastre, stravrizii. Cand ploua, peštii stenohalini se afunda in apele mai adanci pentru a evita dilutia ploii.
Organismele care suporta variatiile de salinitate se numesc eurihaline. Aceste organisme traiesc, de obicei, in zona litorala unde suporta influentele apelor dulci aduse de rauri; unele organisme pot migra din mare in fluvii, cum sunt somonii, anghilele, sturionii, scrumbiile de Dunare.

Miscarile apei sub diferite forme, influenteaza apa din mari. Deplasarea verticala a apei marine determina circulatia substantelor minerale, necesare cresterii plantelor, din ape mai adanci in ape de suprafata. Deplasarea apei reprezinta un mod de dispersare a resturilor organice, dejectiilor, larvelor etc.
Deplasarile orizontale ale apei, sub forma curentilor marini, pot transporta animale adaptate unui mediu( cald sau rece ) in alt mediu defavorabil lor.

II. Diviziunile mediului marin

Mediul marin din punct de vedere biologic este impartit in doua mari domenii: domeniul bentic si domeniul pelagic.

Domeniul bentic sau bentosul cuprinde organismele care traiesc in fundul marilor, fixate, care se tarasc sau care inoata langa el. Bentosul este format din plante – fitobentosul si animale – zoobentosul.
Domeniul bentic este impartit in sistemul litoral( fital ) si sistemul de mare adanca( afital ).

a. Sistemul litoral este situat in zona de tarm si in zona platformei continentale, pana la 200 m. adancime si cuprinde toate vegetalele autotrofe mari si aproximativ 99 % dintre speciile de animale bentonice. Este zona cu cele mai favorabile conditii de viata oferite de un strat variat format din prundisuri, nisipuri, maluri, hrana abundenta provenita din planctonul neritic sau de pe continent, o varietate de substante minerale, temperaturi favorabile si miscari ale apei care asigura un continut de oxigen ridicat.
Sistemul litoral se diferentiaza in trei etaje in functie de adancimea apei: etajul supralitoral, etajul eulitoral si etajul sublitoral.

Etajul supralitoral este situat in zona tarmului deasupra mareei inalte, vietuitoarele traiesc aproape in continua emersie, fiind umezite temporar cu apa in timpul furtunilor, sau la echinoctii sau la fluxuri maxime. Organismele sunt adaptate la conditiile de viata uscata, dar sunt si robuste pentru a putea rezista miscarilor puternice produse de valuri in aceasta zona.
Organismele caracteristice acestei zone sunt gasteropodele de talie mica, amfipodele si crabii fixate pe stancile tarmului sau pe plaje si varietati de licheni.

Etajul eulitoral este cuprins de la nivelul mareei inalte pana la adancimea de 40 – 60 m. Vietuitoarele trebuie sa fie adaptate si aici pentru a putea rezista valurilor de furtuna. Multe animale se apara ingropandu – se in sedimentele de pe fund. Limita externa a zonei eulitorale este marcata de adancimea pana la care pot creste plantele fixate pe fund, deoarece acestea nu se dezvolta decat in conditii de lumina suficienta. Acest etaj este mediul biologic marin cel mai bine studiat, deoarece el poate fi observat cu usurinta de scufundatorii autonomi. Vietuitoarele in acest etaj sunt numeroase si variate, intalnindu – se aici alge si iarba de mare si numeroase animale mici, ca: spongieri, briozoare, gasteropode, ascidia etc.

Etajul sublitoral este cuprins intre 60 si 200 m. adancime, limita data de adancimea maxima unde traiesc plante( alge ). Aici mai patrund razele de lumina si se mentin variatiile diurne si sezoniere ale temperaturii. Se observa ca in acest etaj viata vegetala se reduce, cedand locul vietii animale bine reprezentate prin anumite specii de pesti intens exploatati de catre pescari.

b. Sistemul de mare adanca ( afital ) nu este atat de bine cunoscut si studiat ca litoralul.
Conditiile de viata sunt uniforme, temperatura creste usor cu adancimea, salinitatea este relativ constanta, iar presiunea creste cu o atmosfera la 10 m. adancime. Hrana este mai putina si consta, mai ales, din materia organica ce provine de la suprafata apei si cade spre fund. Aici se dezvolta plante lipsite de clorofila, diferite specii de animale mici si bacterii care rezista la presiunile mari din adancul marii.
Sistemul de mare adanca este impartit, in functie de adancime, in trei etaje: batial, abisal si hadal.

Etajul batial este cuprins intre 200 m. si 2000 m. adancime, in zona taluzului continental sau a pantei si a fundurilor cu panta lina aflate la baza acestuia.
Etajul abisal se intinde de la 2000 m. pana la 6000 m., in zona campiilor abisale, cu pante foarte domoale.
Etajul hadal sau ultraabisal se intinde la adancimi de peste 6000 – 7000 m.; cuprinde gropile sau fosele oceanice.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.