Vasile alecsandri (date biografice)

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Vasile alecsandri (date biografice)

     S-acel rege al poeziei, vecinic tânar si freice,

     Ce din frunze îti doineste, ce cu fluierul îti zice,

     Ce cu basmul povesteste - veselul Alecsandri,

     Ce-nsirând margaritare pe-a stelei blânda raza

     Acum seculii strabate, o minune luminoasa,

     Acum râde printre lacrimi, când o cânta pe Dridi...

(Mihail Eminescu)



     1818-- 21 iulie Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu de boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui grec românizat. Ca în poveste, au fost sapte copii, dar au ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul colonel si Vasile, care va deveni regele poeziei.

     1828--Tatal, îmbogatit din negotul cu sare si cereale,

cumpara mosia Mircesti, din Lunca Siretului,

pe care pusese ochii mai demult, în drumurile sarii, umblând din tinutul Bacaului pâna la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care purta numele tatalui, Vasile, învata în casele iesene ale familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan. Fiul de tigan Vasile Porojan îi devine prieten de joaca, la Mircesti.

     1828- 1834--Studiaza la pensionul lui V.Cuénim,

fiind coleg cu Kogalniceanu.

     1834--Calatorie de studii la Paris, unde-si ia

bacalaureatul în 1835. Încearca sa studieze

chimia, medicina, dreptul, dar renunta

repede, ocupându-se cu drag de literatura.

     1838-- Primele încercari literare în franceza, pe

care-o stapânea la perfectie.

     1839--Vine în Moldova si pleaca din nou în voiaj

apusean, împreuna cu C. Negri si V. Docan.

Calatoria în Italia îl va inspira în nuvela

romantica Buchetiera de la Florenta

(publicata în Dacia literara, 1840).

     1840--Devine unul dintre directorii Teatrului

National din Iasi. I se joaca prima piesa

Farmazonul din Hârlau, iar în 1844

comedia Iorga de la Sadagura.

     1845--Alecsandri participa, la Mânjina (conac la

nord de Galati), la onomastica lui Costache

Negri si a surorii acestuia Elena Negri (21

ani). Se consuma o alta poveste pasionanta

de dragoste din istoria literaturii noastre.

Frumoasa Elena, nu de mult divortata,

raspunde la declaratiile de iubire ale

tânarului de 24 de ani. În jur, la conacul

primitor, au venit nu numai prieteni de la Iasi

(Kogalniceanu, C. Negruzzi, Alecu Russo,

Ion Ionescu de la Brad), ci si fratii munteni

N. Balcescu, Ion Ghica s.a. Tinerii

intelectuali pregateau aici, în secret, viitorul

tarii: Revolutia de la 1848, Unirea

Principatelor, Independenta. Elena Negri

îmbata sufletul lui Alecsandri cu vraja iubirii,

determinându-l sa-i scrie stihuri de amor.

Numai ca Elena se îmbolnaveste si pleaca, în 1846-- cu fratele ei Costache, în strainatate. În

septembrie, îndragostitul Vasile o întâlneste

la Venetia, unde ramân împreuna doua luni.

Dragoste de vis, care continua în alt voiaj

prin Austria, Germania, Franta. Boala de

piept a Elenei se agraveaza la Paris si pleaca

amândoi în sudul Italiei, unde-l întâlnesc pe

prietenul lor Balcescu. Însa zilele iubitei

sunt numarate. Costache Negri si

Kogalniceanu vin la Neapole si, la 25 aprilie 1847-- se îmbarca pe un vas francez, cu gândul s-o

transporte pe muribunda în tara. Numai ca

tragedia se consuma pe vapor, la 4 mai, când

se apropiau de Cornul de aur (Constan-

tinopol). Elena se stinge în bratele iubitului,

fratelui si prietenului Mihalache. O înhu-

meaza în curtea bisericii din Pera, pe

lespedea de marmura fiind sapata inscriptia:

Elena Negri, Moldavia, 4 mai 1847. Fiintei

disparute îi dedica poemul Steluta (romanta

celebra a fost compusa de D.G. Florescu).

La fel îi închina ciclul Lacramioare.

     1848-- Este unul dintre conducatorii miscarii revolutionare de la Iasi. Scrie acum poezia Catre români (mai târziu cu titlul Desteptarea României). Fuge, dupa înfrângerea revoltei, prin Austria si Germania la Paris, unde scrie poeziile Adio Moldovei si Sentinela româna.

     1850-- Dupa un exil de doi ani, revine în Moldova. La Teatrul National i se joaca Chirita în Iasi sau Doua fete si-o neneaca.

     1852--Culege si "îndreapta" minunatele perle ale folclorului românesc pe care le publica în anul 1852 (vol. I), partea a doua aparând în 1853: Poezii populare. Balade adunate si îndreptate de V.Alecsandri (Miorita, Toma Alimos, Manastirea Arges, Novac si Corbul etc.) Totodata, în 1853, publica si poeziile sale originale Doine si lacramioare, la Paris.

     1855--Sub conducerea sa apare revista România literara.

     1856--Hora Unirii e publicata de Kogalniceanu în

Steaua Dunarii. Alecsandri se înroleaza, cu

toata fiinta, în lupta pentru Unirea Principa-

telor. Pe la sfârsitul acestui an începe o noua

poveste de dragoste, desi era legat printr-o

promisiune de credinta facuta Elenei Negri,

pe patul ei de moarte. Se zice ca poetul

tomnatic (35 de ani) s-a îndragostit de tânara

Paulina Lucasievici sau Locasiewicz undeva,

la un han din Tg. Frumos (tatal ei era

hangiu). O instaleaza la Mircesti si Paulina,

în urma idilei, naste o fata: Maria, fiica lui V.

Alecsandri (3 noiembrie 1857). E fericit si le

construieste nu un castel, ci o casa mica si

luminoasa, cuib al tihnei si iubirii. Noua

locuinta din fata vechiului conac este legata

printr-un coridor (numit Corabia) de noua

casa, unde azi e modestul muzeu memorial

din Mircesti.

     1859--E numit de Cuza-Voda ministru al afacerilor

externe, pledând în Occident pentru

recunoasterea Unirii.

     1860--Se stabileste, pentru toata viata la Mircesti, lânga noua sa iubire Paulina si fetita lor Maria. Cu Paulina se va casatori oficial foarte târziu, pe 3 octombrie 1876 (la 55 de ani).

     1862-1875--Scrie la Mircesti ciclul Pasteluri, poezii

lirice, 40 la numar: Miezul iernii, Serile la

Mircesti, Iarna, Gerul, La gura sobei,

Oaspetii primaverii, Rodica, Lunca din

Mircesti, Malul Siretului etc.

     1872-1878--Scrie aproape întreaga poezie epica. Ciclul Legende: Groza, Andrii-Popa, Altarul manastirii Putna, Visul lui Petru Rares, Legenda rândunicai, Grui-Sânger, Rapirea Bucovinei, Dan, capitan de plai, Dumbrava rosie s.a. - Închina ciclul Ostasii nostri (1878) eroismului românilor în Razboiul de Independenta (Penes Curcanul, Sergentul, Hora de la Grivita, Hora de la Plevna s.a.)

     1878--Cântecul gintei latine, poezie pentru care este premiat la concursul panoramic de la Montpellier (Franta).

     1879--Se joaca drama Despot-Voda, încununata cu marele premiu al Academiei Române.

     1881--Scrie feeria nationala Sânziana si Pepelea. 1883--Termina drama Fântâna Blanduziei.

     1885--La Teatrul National are loc premiera dramei

Ovidiu.

     1890--Bolnav de cancer, care l-a rascolit îndelung, se stinge vara, la 22 august, ramânându-i în priviri universul casei de la Mircesti. A fost dus la mormânt într-un car tras de patru boi. « mai multe referate din Romana