Vanzatoare la un magazin de antichitati

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Vanzatoare la un magazin de antichitati

. De ce ma calmeaza? Au trecut doua saptamani de cand tipenie de om nu a mai intrat pe aici -e si normal sa fiu nervoasa. Ultimul meu client a fost un domn pe la vreo 60 de ani care a cumparat o vaza de cristal rosu, frantuzeasca, un tablou olandez pictat acum 90 de an 333u201d i si primul volum tiparit al nu stiu carui roman. Mda, poate va intrebati cum de nu imi stiu toata marfa. Vedeti voi, eu nu sunt genul de om care sa inventarieze tot ce se afla prin buticul asta. Si sa fiu sincera, prefer sa stau intr-un magazin de antichitati unde nu intra nimeni decat intr-o sala de birouri, muncindu-mi sufletul pentru doi firfirici de bani care nu imi ajung nici pentru mancare. Oricum, nu stiu cum se face ca de mai bine de patru luni nu platesc nici un fel de factura pentru electricitate sau pentru chiria magazinului. Daca va intrebati unde locuiesc de nu trebuie sa platesc si cele necesare casei, raspunsul e simplu: locul era prea mare pentru camera in care tin marfa ce nu incape in magazin si magazinul in sine, asa ca am decis sa stau aici, ma rog, intr-o camera separata. Imaginati-va cum ar fi sa dea un client peste voi cand dormiti intr-un butic, asta daca ar veni vreunul. Ma ridic din fotoliul acela regesc si imi mai torn o ceasca de cafea cu lapte. Dupa cum vedeti si voi toata ziua stau, beau cafea si ma joc cu pisica. Da, am o pisica neagra cu ochi aurii si comportament din ala care are nevoie de atentie.

Dar hai sa nu mai vorbesc despre mine ca deja va plictisiti. Va spun cum am ajuns sa imi deschid un butic de antichitati si cum am gasit amplasarea asta ''minunata ''. Era o zi al naibii de frumoasa, de fapt batea vantu ingrozitor, si m-a traznit o idee : sa ma duc pe o alee mica- din aia in care noaptea ti-e frica sa si calci p-acolo- in speranta ca nu bate asa tare. Intradevar nu batea vantul tare si aleea nu era asa de temut dar eu tot trebuia sa gasesc un loc pentru mica afacere. Cateva bucati de ziare ce stateau pe jos erau ridicate de curentul usor si miscate incet incet pana cand acestea au lovit un stalp. Straduta nu era mare dar indeajuns cat sa treaca o masina si jumatate. Nu a trebuit sa ma aventurez mult ca am si vazut un loc de inchiriat. Dupa doua zile locul mi-a fost pus la dispozitie fara nici o problema.
« mai multe referate din Diverse