Vant strain de Tudor Arghezi

5x puncte

categorie: Romana

nota: 9.88

nivel: Liceu

Poetul incearca sa zugraveasca aceasta forta necunoscuta, ascunsa a stihiilor naturii, care rascolesc si ameninta intreg universul. Chiar forma nearticulata a substantivului contine in ea aluzia la o ipostaza mai putin cunoscuta omului, accentuata de epitetul "strain" pe care poetul o prezinta intr-un tablou tumultuos.
Prima parte contureaza imaginea prietenoasa a vantului integrata intr-un[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Vant strain de Tudor Arghezi

Poetul incearca sa zugraveasca aceasta forta necunoscuta, ascunsa a stihiilor naturii, care rascolesc si ameninta intreg universul. Chiar forma nearticulata a substantivului contine in ea aluzia la o ipostaza mai putin cunoscuta omului, accentuata de epitetul "strain" pe care poetul o prezinta intr-un tablou tumultuos.
Prima parte contureaza imaginea prietenoasa a vantului integrata intr-un tablou
calm de natura campeneasca.

Vantui "mic" si bland ("bun") este un prieten al omului, il ajuta (epitetele personificatoare sunt sugestive). Caracterul benefic al acestuia il surprinde poetui printr-o enumeratie de activitati din universul rural: "ma cruta", "Merge-ncet dupa caruta", "mana boii", si-i "dejuga la popas". Printr-o expresiva metafora poetul il numeste considerandu-l copilul cel bun al taranului: "E copilul nostru bun". Ca un fiu ascultator, el il ajuta pe taran in muncile sale, insotind caruta, manand sau dejugand boii, sau in treburile gospodaresti:

"Sufla-n foc si in ceaun". Toata aceasta succesiune de imagini este o expresie a comuniunii omului cu natura, subliniata si de utilizarea adjectivului posesiv "nostru". El isi arata firea calma si domoala sugerata prin epitetele ce caracterizeaza actiunile: "merge-ncet"; "Mana boii grei la pas". Acest fiu mai mic ("vantul nostru mic") este cuminte si intelegator: "Vantui nostru mic ma cruta". Poetul se asociaza si el acestei familii de tarani, iar vantul pare fratele sau mai mic care-l intelege si-l ajuta ("ma cruta") in treburile gospodaresti.

Ritmul lent al miscarii carutelor, al boilor, imaginea popasului si a ceaunului pregatit pentru masa contureaza un tablou cald, al intelegerii si armoniei simple de la fara.Partea a doua a poeziei pune in evidenta cel de-al doilea termen al antitezei si ne
dezvaluie imaginea necunoscuta, ostila a vantului "celui adevarat". Printr-un dublu epitet poetul descrie trasaturile acestui personaj pe care-l simte strain si dusmanos: "Vantul cel adevarat / E strain si-nviersunat." Nelinistit si nestatomic, nu-si gaseste locul si intregul univers nu pare suficient pentru a gazdui firea lui greu de stapanit, neincatusata.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.