Uniunea Europeana de John Pinder - recenzie

3x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.67

nivel: Facultate

Piata unică a fost deschisă spre agricultură, la insistentele francezilor care aveau un sector agricol competitiv si care se temeau de perspectiva unei competitii industriale cu germanii. Capitolul cinci prezintă istoria lungă a PAC, care a generat tensiuni cu privire la distributia costurilor si beneficiilor statelor membre. Autorul consideră că aceste tensiuni ar fi putut fi diminuate dacă brita[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Uniunea Europeana de John Pinder - recenzie

Piata unică a fost deschisă spre agricultură, la insistentele francezilor care aveau un sector agricol competitiv si care se temeau de perspectiva unei competitii industriale cu germanii. Capitolul cinci prezintă istoria lungă a PAC, care a generat tensiuni cu privire la distributia costurilor si beneficiilor statelor membre. Autorul consideră că aceste tensiuni ar fi putut fi diminuate dacă britanicii si-ar fi prezentat interesele ca fiind similare celor majoritare la nivel european, iar nu ca fiind exclusiv nationale. Următorul capitol, Politica socială, politica de mediu, aduce în prim plan alte două domenii în privinta cărora există dezacorduri cu incidentă asupra gradului de interventie a UE. Autorul expune două abordări cu privire la politica socială, cea britanică, flexibilă mai putin dispusă să se conformeze unor reguli fixe si cea a zonei Rinului, cu accent pe solidaritate si protectie socială pe piata muncii.

UE este definită în capitolul sapte ca o zonă a libertătii, securitătii si justitiei, reliefând eforturile statelor membre de a consolida doi dintre cei trei piloni ai constructiei europene. Al treilea pilon creat pentru cooperarea în justitie si afaceri interne, prin Tratatul de la Maastricht, răspunde problemelor legate de infractionalitatea transfrontalieră sau imigratia ilegală. Capitolul opt are ca punct de plecare viziunea lui Monnet, conform căreia relatiile Comunitate – SUA, ar trebui să se contureze sub forma unui parteneriat, iar acest lucru ar determina ca europenii să perceapă Comunitatea ca o mare putere civilă. J. Pinder consideră că UE va putea deveni ceva mai mult decât o mare putere civilă, în cazul dezvoltării unei capacităti defensive. În schimb, dacă extinderea afectează institutiile pilonului Comunitar, UE devine inertă, împiedicând stabilitatea si prosperitatea globală, ceea ce determină ca aceasta să fie considerată ca mai putin de o mare putere civilă.

În capitolul UE si restul Europei, sunt analizate relatiile Uniunii cu statele în curs de aderare, eforturile statelor est-europene de a-si adapta realitătile proprii la economiile de piată si economiile pluraliste, precum si relatiile nu tocmai facile cu Rusia, datorită îmbinării politicilor instabile cu o economie lipsită de un cadru legal si administrativ consolidat. Autorul consideră că un parteneriat autentic cu Rusia ar constitui un element esential în politica externă a UE si în relatiile sale cu restul lumii. Aspecte legate de această problematică sunt expuse în capitolul zece, unde autorul pledează pentru parteneriatul bazat pe egalitate cu SUA, în ceea ce priveste economia, mediul, securitatea usoară, dar nu si-n domeniul apărării.

Lucrarea evidentiază modul în care timp de jumătate de secol, institutiile si politicile europene au solutionat probleme ce depăseau capacitătile guvernelor statelor membre luate ca entităti individuale. Imaginea UE reliefată în primele zece capitole furnizează aspecte supuse atentiei de către autor, în ultimul capitol, cu scopul conturării directiilor viitoare de actiune ale UE. Unul dintre acestea se referă la măsura în care instrumentele si puterile UE sunt potrivite scopurilor pentru care au fost create. Răspunsul se centrează pe necesitatea accelerării procesului de reformare institutională de către UE, pentru a se putea vorbi de o atingere deplină a scopurilor, tinând cont de faptul că aceasta detine puterile si instrumentele necesare.
Alt aspect se referă la gradul de eficientă si caracterul democratic al institutiilor UE, ceea ce aduce în discutie conceptul de cetătenie europeană. Se impune ca cetătenii să perceapă Parlamentul ca pe un egal al Consiliului, considerându-l, doar în acest fel, ca un canal de reprezentare eficientă si puternică, ca pe o institutie care le apartine.

Se poate spune că, desi succintă, cu caracter direct, lucrarea surprinde într-o manieră clară detaliile necesare întelegerii dinamicii UE, originile, evolutia, perspectivele acesteia. Autorul nu doar că a contribuit, în acest fel, la conturarea unei viziuni adecvate asupra entitătii europene, ci mai mult decât atât, determină pe sustinători, dar si pe sceptici să lanseze întrebări referitoare la ceea ce ar putea realiza UE reformată si consolidată nu doar pentru ea însăsi, ci si pentru restul lumii, subliniindu-i, astfel, rolul de actor important pe scena mondială. Consideratiile autorului generează circumstante favorabile manifestării ambelor atitudini, federalistă si interguvernamentală, lansând posibilitatea evaluării directiilor UE si aparitiei deciziilor critice menite să-i influenteze viitorul.

Proiectul UE constituie un exemplu de ambitie si efort al statelor europene de a pune bazele unei structuri menite să le asigure progresul în cadrul sistemului international, pentru a evita stagnarea si dezintegrarea progresivă si ilustrează importanta concertării intereselor si capacitătilor statelor europene în vederea solutionării problemelor prin actiuni comune. Realizările până în prezent, pe plan economic, social sau politic si institutional, contribuie la imaginea unei constructii capabile de a-si îndeplini scopurile, dar, în acelasi timp, generează noi provocări pe care UE trebuie să le includă ca noi variabile în ecuatia actiunilor viitoare. De aceea, una dintre problemele care rămâne deschisă, tine de sfera institutională si anume caracterul democratic al guvernării UE.

Nu se poate vorbi de o democratie deplină, argumentele care să sustină acest fapt sunt destul de numeroase. În primul rând, Parlamentul nu are initiativă legislativă si desi este singura institutie la nivel european aleasă în mod direct, nu realizează o reprezentare reală a intereselor cetătenilor din statele membre si nu legitimează democratic celelalte institutii UE. De asemenea, în pofida sporirii rolului său prin tratatele care s-au semnat, nu se află în relatie de egalitate cu Consiliul de Ministri care detine încă locul cel mai important în cadrul institutional european. Dinamica si complexitatea UE au suscitat interesele multor autori, iar lucrarea lui John Pinder are un aport considerabil la întelegerea procesului de formare, evolutia si clarificarea noului set de provocări ale entitătii europene.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.