Unirea Dobrogei cu Romania
7x puncte
categorie: Istorie
nota: 10.00
nivel: Liceu
In amintirea faptelor de eroism in razboiul independentei, se schimbasera denumirile unor artere centrale ale Bucurestilor. Strada principala (Podul Mogosoaiei) luase numele de Calea Victoriei,
alte strazi se numeau Grivita, Plevna, Smirdan, Rahova. In zilele urmatoare au inceput pregatirile in vederea unirii Dobrogei cu Romania. La 15 octombrie a fost promulgata o lege prin care se puneau [...]
DOWNLOAD REFERAT
alte strazi se numeau Grivita, Plevna, Smirdan, Rahova. In zilele urmatoare au inceput pregatirile in vederea unirii Dobrogei cu Romania. La 15 octombrie a fost promulgata o lege prin care se puneau [...]
Preview referat: Unirea Dobrogei cu Romania
alte strazi se numeau Grivita, Plevna, Smirdan, Rahova. In zilele urmatoare au inceput pregatirile in vederea unirii Dobrogei cu Romania. La 15 octombrie a fost promulgata o lege prin care se puneau la dispozitia Guvernului un milion de lei pentru "luarea in
stapinire a Dobrogei si pentru primele organizari din acea provincie."
Delegatia romana pe linga comisia europeana ce trebuia sa fixeze frontiera romano-bulgara, era alcatuita din Mihail Pherekyde, delegat civil, si din coloneii Slaniceanu, Arion si Falcoianu. La Palat, Domnitorul stabilea, cu ministrul de razboi, generalul Alexandru Cernat, dispozitiunile pentru ocuparea militara, in prima etapa, a
Dobrogei. O intreaga divizie de trupe urma sa fie concentrata la Braila, gata sa inceapa marsul (de data aceasta pasnic) peste Dunare.
I.C. Bratianu si M. Kogalniceanu au pornit-o, prin Calarasi, spre Silistra, unde urmau sa intilneasca pe membrii comisiei
europene rizati sa stabileasca noua fruntarie dobrogeana. De acolo, Kogalniceanu isi continua drumul la Galati, unde trebuia sa reprezinte Romania la intrunirea Comisiei Europene a Dunarii. La 28 octombrie, prim-ministrul Bratianu comunica Principelui Domnitor, la Bucuresti, ca fusese fixat de catre comisia europeana primul punct al
frontierei romano-bulgare, la "distanta de 800 metri spre rasarit de portile Silistrei", astfel ca "pozitia dominanta Arab-Tabia cade in partea Romaniei".
Rusia isi exprima dorinta ca dispozitiile Conventiei romano-ruse din 4 aprilie 1877 sa fie deja extinse si asupra Dobrogei romanesti. Guvernul roman a raspuns, fireste, ca acest lucru va fi acceptat numai dupa preluarea provinciei sud-dunarene. Raminea lucru stabilit ca Domnitorul Romaniei sa participe in persoana, in fruntea armatei, la luarea in stapinire a Dobrogei. Intr-un Consiliu de Ministri, prezidat de
Domnitor, la 10 noiembrie 1878, s-au fixat "normele pentru luarea in stapinire a Dobrogei". Pe de alta parte, s-a stabilit ca ministrul Kogalniceanu sa comunice consulului rus la Bucuresti ca Guvernul roman trebuie sa intre in stapinirea Dobrogei inaintea deschiderii Parlamentului, mai cu seama ca "fara Parlament nu se putea
incheia o noua Conventie de trecere a trupelor ruse prin teritoriul romanesc". « mai multe referate din Istorie