Un caz de intertextualitate - Caragiale-Eminescu

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Un caz de intertextualitate - Caragiale-Eminescu

O dovada in plus a translatiei pe care a produs-o Eminescu prin scrierea acestui poem este si posibilitatea adaptarii integrale in sfera interpretarii lui a caracterizarilor pe care Eugen Negrici le-a facut poeziei bacoviene, sub titulatura "structurarii minime fara adaos de sens": "Exista strofe intregi in cateva dintre poeziile lui in care emisia este aproape indiferenta la organizarea semnificatiei si la raportul de determinare dintre lucruri" (Sistematica poeziei, Editura Cartea Romaneasca, 1988, p. 88).

Instanta poietica devine in Privesc orasul-furnicar una cu totul neutra, "dezangajata", care capteaza realul in fluiditatea lui, fara sa-l "proiecteze", "interpreteze", "transfigureze". Scrierea tinde sa se suprapuna vederii, cuvintele se "fluidizeaza" si ele, se pliaza regimului imprevizibil al perceptiei: "In urma vin ca-ntr-un prohod/ Tineri, femei, copii, norod;/ Dar nu-i prohod - sfintire de-apa,/ Pe uliti lumea sa nu-ncapa;/ Se scurg incet (s. m., I. B.) - tarra bumbum,/ Ostasii vin in mars acum,/ Naintea lor tambur-major,/ Voinic el calca din picior/ Si tobe tare-n tact ei bat/ Si pasii suna apasat;/ Lucesc si armele in sir,/ Frumos stindarde se desir;/ Ei trec mereu tarra bumbum/ Si dup-un colt dispar acum ...".

Poetul contempla, dar opereaza si selectii, ca si cand ar putea folosi in mod simultan panoramarea si gros-planul: "O fata trece c-un profil/ Rotund si dulce de copil,/ Un cane fuge spariet,/ Suer-un lotru de baiet,/ Intr-o raspantie uzata/ Si-ntinde-un orb mana uscata,/ Hamalul trece incarcat,/ Si orologiile bat -/ Dar nimeni mai nu le asculta/ De vorba multa, lume multa." . Edgar Papu a observat cu acuitate postura inedita a poemului, mergand mai departe decat G. Calinescu si remarcand raportarea decis-contrastanta la restul operei: "Caracterul modern al acestui conglomerat de imagini se afla in acord si cu un anumit lexic corespunzator:

Neologismele orasenesti profil si uzata nu erau folosite in poezia timpului, insinuandu-se abia mai tarziu, o data cu urbanizarea registrului nostru liric. Ele sugereaza, ca si suita instantaneelor, aceeasi rapiditate, care nu se mai opreste la decantarea cuvintelor.". Si: "Am spus ca Eminescu adopta, in cazul de fata, o atitudine degajata, deci desprinsa de toate celelalte implicatii ale fiintei sau creatiei sale. In aceasta poema el intrerupe subiacentele fire de legatura, pe al caror traseu isi transcende de atatea ori expresia si ne face sa-i vedem orice intuitie ca fiind intretesuta cu intreaga sa poezie sau, cel putin, cu un intreg filon al ei.

" (op. cit., p. 154). Intr-adevar, nu isi (mai) face simtita prezenta in Privesc orasul-furnicar energia viziunii, luarii in posesie a obiectului tipic romantice, ci de o simpla "privire", care este altceva si decat registrul simplist-mimetic al pasoptistilor. Totusi, excelentele observatii ale lui Edgar Papu nu sunt duse pana la capat, in descrierea autodislocarii constiente. « mai multe referate din Romana