Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu

3x puncte

categorie: Romana

nota: 8.69

nivel: Liceu

Geneza romanului subliniază elementele stendhaliene prin titlurile purtate inițial de operă „Proces- verbal de dragoste și război”, „Proces-verbal de dragoste și răzbunare”. Al. Paleologu afirmă că „Ultima noapte…” este „un perfect roman stendhalian”.

Alte mărturii despre geneza romanului pun în lumină proustianismul operei. De[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu

Geneza romanului subliniază elementele stendhaliene prin titlurile purtate inițial de operă „Proces- verbal de dragoste și război”, „Proces-verbal de dragoste și răzbunare”. Al. Paleologu afirmă că „Ultima noapte…” este „un perfect roman stendhalian”.

Alte mărturii despre geneza romanului pun în lumină proustianismul operei. De întinderea unei nuvele la început, opera ia proporții masive prin adaosuri făcute direct în șpalt, în timpul corecturii. Camil Petrescu afirmă: „Până la Proust , toți romancierii își contruiesc cărțile raționalist și tipizat”, prin urmare în operele scriitorului român timpul este subiectiv, construcția românească devine mai liberă, domină memoria și introspecția.

Compoziția romanului. Romanul începe printr-un artificiu de compoziție, acțiunea din primul capitol este posterioară întâmplărilor relatate în partea întâi.Eroul romanului se autoanalizează în două ipostaze fundamentale: iubirea și confruntarea cu moartea.

Experiența iubirii este similară cu cea din „Luceafărul”: Gheorghidiu, un individ superior, caută absolutul într-o iubire ce se dovedește efemeră și fragilă. G. Călinescu sublinia că eroii lui Camil Petrescu „toți, sub diferite veșminte, par a purta capul multiplicat al vorbitorului la persoana întâi”, astfel că analiza sentimentului iubirii pare că se face într-un monolog liric.

Romanul poate fi privit și ca monografia unei iubiri și cuprinde toate etapele cristalizării sentimentului: geneză, stabilizare, acord al afectului cu spiritul, atingerea unor cote superioare și declinul. Narațiunea se construiește la persoana întâi, planul subiectiv fiind prezent în ambele părți ale romanului, luciditatea autorului disecînd faptele și căutând argumente pentru infidelitatea Elei.

Capitolul I, „La Piatra Craiului, în munte”, are rolul de a prezenta personajele, timpul obiectiv într-un incipit ce pare a conține elemente balzaciene. Eroul, Ștefan Gheorghidiu, este sublocotenent concentrat cu un regiment de infanterie la fortificarea Văii Prahovei, între Bușteni și Predeal, în primăvara anului 1916. La popotă, ofițerii dezbat cazul unui bărbat din înalta societate care și-a ucis soția infidelă și în urma procesului a fost achitat.

Eroul îi mărturisește prietenului său, Orișan, „ O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie… Trebuie timp și trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obișnuiești, greu, la început, să-ți placă femeia fără care mai târziu, nu mai poți trăi. Iubești întâi din milă, din datorire, din duioșie, iubești pentru că știi că asta o face fericită, îți repeți că nu e loial s-o jignești, să înșeli atâta încredere.

Pe urmă te obișnuiești cu surâsul și vocea ei, așa cum te obișnuiești cu un peisaj. Și treptat îți trebuie prezența ei zilnică. [...] Orice iubire e ca un monodeism, voluntar, la început, patologic pe urmă.”
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.