Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi Bacalaureat

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi Bacalaureat

Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi :În consecinþã, planul interior este dominant în romanul subiectiv. În cazul romanului „Ultima noapte...” expoziþiunea este succesivã frazei care declanºeazã conflictul interior: „eram însurat de doi ani cu o colegã de la universitate ºi bãnuiam cã mã înºalã”.

Scris la persoana I, romanul este un lung monolog interior în care ªtefan Gheorghidiu îºi comunicã stãrile, proiectând în lumea exteriorã o realitate subiectivã. El se autoanalizeazã, alternând planul interior (trãiri, sentimente, reflecþii) cu planul exterior, cel al lumii obiective – totul vãzut dintr-o perspectivã unicã. Deºi este o perspectivã nouã, subiectivã, ea pune în evidenþã ºi mai pregnant dimensiunea tragicã a omului: eroul este un spirit lucid, care e în permanentã cãutare de adevãr, de rãspunsuri la întrebãrile esenþiale.

Cele douã „nopþi” din titlu sunt prezente ºi în structura romanului ºi dau impresia unor secþiuni. Critica a observat negativ existenþa a douã romane – al rãzboiului ºi al iubirii. Cele douã pãrþi sunt însã complementare: ceea ce le uneºte este perspectiva unicã, a eroului care trãieºte o dublã experienþã existenþialã – cea a confruntãrii cu dragostea adevãratã ºi cu moartea.

Protagonistul suferã un proces al devenirii spirituale (iniþiatic): cunoaºterea de sine se face prin parcurgerea drumului de la postura egoistã, egocentristã (în care lumea e redusã la un cuplu), cãtre o posturã altruistã în care omul a înþeles durerea celorlalþi, a învãþat sã fie o parte din lume ºi sã dãruiascã iubirea sa necondiþionat.

Romanul de analizã interfereazã totuºi cu cel tradiþional în punctele cheie ale arhitecturii sale: confruntarea cu societatea mercantilã se face prin introducerea uni motiv clasic – cel al moºtenirii. Indirect se realizeazã ºi o frescã a societãþii în care valorile materiale primeazã.

În aceastã societate sunt alterate relaþiile interumane, inclusiv cuplul pe care eroul îl considerã ideal. Atrasã de mondenitate ºi de avantajele averii moºtenite, soþia lui ªtefan Gheorghidiu dã semne de îndepãrtare ºi de ancorare într-o realitate decãzutã. Aceastã parte a romanului este dominatã de drumul de clarificare interioarã pe care îl parcurge protagonistul:

„Cãutam o verificare ºi o identificare a eului meu”. Este un demers în spirit „socratian” („Cunoaºte-te pe tine însuþi”). Autorul nuanþeazã modern acest dicton ºi îºi concepe eroul ca pe un cãutãtor de experienþe fundamentale: „n-aº vrea sã existe pe lume o experienþã definitivã... de la care sã lipsesc, mai exact sã lipseascã ea din întregul meu sufletesc”.Eroul împrumutã ºi câteva elemente din romantism, deoarece se plaseazã permanent sub semnul cãutãrii absolutului.
« mai multe referate din Romana