Uleiuri vegetale

7x puncte

categorie: Biologie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Referat despre Uleiuri vegetale
Ulei natural de floarea-soarelui este de o culoare ceva mai inchisa, avand in plus o aroma distincta, de planta, pe care variantele prelucrate nu o mai pastreaza.

Este foarte bogat in vitaminele E si F, in acizi grasi nesaturati (extrem de sanatosi pentru inima si vasele de sange), precum si in substante cu efecte antiinfectioase, stimulatoare[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Uleiuri vegetale

Referat despre Uleiuri vegetale
Ulei natural de floarea-soarelui este de o culoare ceva mai inchisa, avand in plus o aroma distincta, de planta, pe care variantele prelucrate nu o mai pastreaza.

Este foarte bogat in vitaminele E si F, in acizi grasi nesaturati (extrem de sanatosi pentru inima si vasele de sange), precum si in substante cu efecte antiinfectioase, stimulatoare ale activitatii hormonale, regenerative etc.

Caracteristile calitative ale semintelor de floarea-soarelui destinate industrializarii sunt, in principal, urmatoarele:

- continutul in umidiatate
- continul de corpuri st?ine
- seminte cu defecte
- masa hectolitrcica a semintelor de floarea-soarelui variaza intre 40 si 42 kh/hl

Caracteristicile fizice ale uleiului din floarea soarelui:
- densitatea la 20 grade = 0,92;
- vascozitate (CST) la 20 grade = 55 - 61;
- punctul de fuziune = - 16 grade;
- punctul de rupere = - 5 grade;
- PCI (Kcal/kg) = 9032;
- Amplitudinea autoinflamarii = 30.

Minerale.
In ultima perioada se discuta tot mai mult de folosirea uleiurilor vegetale ca biocarburanti. Uleiul din floarea soarelui, utilizat ca si carburant are avantajul ca este usor de pastrat, este stabil, nu este periculos, este putin poluant, nu are risc foarte mare de inflamare si are un indice de evapoare aproape de zero. Uleiul din floarea soarelui contine intre 10-15% oxigen, ceea ce duce la ameliorarea combustiei si la diminuarea nivelului poluarii.

Utilizarea florii soarelui in constructii este un alt motiv de cultivare a acestei plante. Prin industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de proteina in hrana animalelor si materie prima pentru concentrate de proteine in industria mezelurilor. Din cojile semintelor se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, a maselor plastice. Macinate, cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg /tona produs.

1.4 Soia
Soia (Glyccine hispita Max), face parte din familia leguminoaselor și este o plantă originară din China. În prezent soia este prima cultură oleaginoasă din lume ca producție de ulei. Ca toate leguminoasele, planta de soia prezintă pe rădăcină nodozități pe care se găsesc bacterii fixatoare de azot, care trăiesc în sol și au capacitatea de a fixa în combinații organice azotul atmosferic, îmbogățind astfel solul în azotul necesar dezvoltării plantelor.

Soia are multiple întrebuințări, fiind o plantă bogată atât în ulei, cât și în proteine. Astfel, făina de soia este un produs de o mare valoare nutritivă, iar șrotul de soia este unul din cele mai bune nutrețuri. Din uleiul de soia se recuperează lecitina, folosită ca emulgator în fabricarea margarinei, în industria cosmetică și farmaceutică, la fabricarea ciocolatei, etc. Fructul plantei de soia este o păstaie care conține trei pana la cinci seminte. Samanta de soia constituie 8-9% din greutatea semintelor.

Samanta de soia este acoperita cu cu o coaja subtire, concrescuta de miez, sfaramicioasa si care se separa usor. Soia are multiple intrebuintari astfel ca faina de soia are o mare valoare nutritiva.
Ca forma semintele de soia seamana cu boabele de mazare, fiind putin aplatizate. Culoarea semintelor variaza de la galben pana la maro-deschis; exista si varietati de culoare neagra si pestrita.

1.5 Rapița
Rapita (Brassica oleracea), face parte din din familia crucifelerol. Se cultiva ca planta oleaginoasa din secolul XVI-lea. Inrudit cu rapita este mustarul negru care contine 23-28% ulei. Se cultiva doua varietati de rapita: rapita colz si rapita naveta.

Rapita colz are forma de pastaie cu 4-7 seminte si un continult ridicat de ulei (38-44%). Rapita naveta are seminte mai marunte decat varietatea colza, cu un continut de ulei 33-38%.

Uleiul vegetal extras din semințele de rapiță are două mari întrebuințări în domeniul alimentar și domeniul biocombustibilului. Pretabilitatea și eficiența culturii fiind raportată diferențiat la aceste utilizării și la posibilitățile de valorificare a produsului finit.

Uleiul vegetal de rapiță este astfel utilizat în:
- industria agroalimentară,
- industria combustibililor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.