Trasaturile prozei romantice in 'Alexandru Lapusneanul'

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.29

nivel: Gimnaziu

In "Alexandru Lapusneanul", romantismul se manifestă la nivelul temei, personajelor, motivelor si procedeelor.
Prima nuvelă istorică din literatura romană, aceasta specie a genului epic fiind de altfel proprie romantismului, "Alexandru Lapusneanul" apare in primul număr al revistei "Dacia literara", înscriindu-se intr-una din direcţiile imprimate de programul a[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Trasaturile prozei romantice in 'Alexandru Lapusneanul'

In "Alexandru Lapusneanul", romantismul se manifestă la nivelul temei, personajelor, motivelor si procedeelor.
Prima nuvelă istorică din literatura romană, aceasta specie a genului epic fiind de altfel proprie romantismului, "Alexandru Lapusneanul" apare in primul număr al revistei "Dacia literara", înscriindu-se intr-una din direcţiile imprimate de programul acesteia: promovarea istoriei patriei ca sursă de inspiraţie pentru scriitori. "Alexandru Lapusneanul" este astfel o nuvelă romantică in primul rând prin tema abordată: evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul.


Alexandru Lapusneanul, erou romantic, este alcătuit din puternice trăsături de caracter si actionează in împrejurări ieşite din comun. El este tipul domnitorului tiran si crud, cu o voinţa puternica ("Sa mă întorc? Mai degrabă-si va întoarce Dunărea cursul indarapt") si cu spirit vindicativ.

Îl caracterizează cruzimea nemăsurata, trăsătura tipic romantica, provenita dintr-o ura fara margini, dusa la paroxism, fata de boierimea tradatoare.- ceea ce include personajul in anormalitate, trăsătura specifica romantismului.


Domnitorul are un destin spectaculos, cu ascensiuni si căderi spectaculoase: după ce este trădat de boieri si pierde scaunul domniei, merge la Constantinopol, de unde se întoarce cu oşti, îl detronează pe Tomsa, ajunge domnitor pentru a doua oara si loveşte fara mila in boieri.

Răpus de boala, moare otrăvit de propria sa soţie.
O trăsătura specifica personajelor romantice este si complexitatea caracteru-lui. Portretul domnitorului fiind alcătuit din lumini si umbre. In deschiderea nuvelei, aflam chiar din spusele domnitorului ca in prima sa domnie nu a existat vărsare de sânge, a făcut dreptate tuturor, ceea ce scoate in evidenta faptul ca Lapusneanul este capabil de o conducere in care crima nu este ridicata la rang de lege. Ajungând in tara, este primit de popor "cu bucurie si nădejde". Dar fiindcă fusese trădat, el se întoarce in Moldova, schimbat radical si dornic de răzbunare, aşa ca loveşte cu putere in boieri, omorându-i, luându-le pământurile.


Unele atitudini ale voievodului, cum ar fi: bucuria resimţita la vederea mace-lului, rasul sinistru, sângele rece cu care alcatuieste piramida de capete, se pot explica nu numai prin cruzime, ci si de patima sa, de a provoca suferinţa si moarte, care asemenea patimei pentru sânge a hingherului Sbilt si nepoţilor săi, din ,,Patima roşie" de Mihail Sorbul, nu poate fi potolita. El vrea sa-si omoare fiul, care devenise in locul sau domnitor, pentru ca ii luase puterea prin intermediul căreia el putea sa-si alimenteze patima.

Schimbarea suferita in final, de Lapusneanul ce se transforma: din voievodul temut intr-un om simplu care este in pragul mortii si ii implora pe ceilalti sa-l ucida pentru a scapa de dureri, o putem interpreta ca o pedeapsa venita de la Dumnezeu, pentru varsarea sangelui si incercarea de-a i se substitui.
Personajele sunt in general antitetice, de exemplu: firea de tiran a voievodului venind in contradicţie cu firea pasiva si caracterul slab al doamnei Ruxanda.

Descrierea amanuntita a vestimentaţiei (,,Purta coroana Paleologilor si peste dulama poloneza de catifea stacojie, avea cabaniţa turceasca"), a obiceiurilor, a ceremoniilor (,,Cel mai mare ospat se cuprindea in câteva feluri de mâncare. După borsul polonez, veneau mâncăruri greceşti fierte cu verdeţuri (..)") are rolul de-a vizualiza si a face perceptibila o lume care nu exista decât in limbaj si prin limbaj, sugerând tot odată si culoarea de epoca.

Aceasta nuvela este romantica atat prin temele abordate (istoria, patriotismul, luptele sociale, dorinţa de mărire, răzbunarea, soarta schimbătoare), izvoare de inspiratie cat si prin cateva procedee (tirade, discursuri, replici memorabile cum sunt motourile: "Daca voi nu mă vreţi, eu va vreu...", "Ai sa dai sama, doamna!...", "Capul lui Motoc vrem...", "De mă voi scula, pre multi am sa popesc si eu.."), dintre care iese in evidenta antiteza.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.