Trasaturile prozei fantastice

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Trasaturile prozei fantastice

Este o nuvela romantica, fantastica si filosofica. Nuvela dezvolta conditia omului de geniu in raport cu societatea timpului.

Personajul principal are trei avataruri, intrupari:
- Dionis- copist, sec. 19
- Dan – calugar, ucenicul maestrului Ruben ( Profesor la Academia din Socola)
- Zoroastru – profet si reformator persan (Zarathustra – 660 i. Hr.)
Camera eroului este pustie, intunecata , reflecta romantismul.Erou exceptional, dotat cu o mare putere de visare, Dionis traieste intr-o lume a ideilor. Primul moment de visare halucinatorie este acela cand eroul dialogheaza cu portretul tatalui sau.

Ni se dezvaluie originea lui Dionis :
- mama, Maria, era fiica unui preot batran ;
- Tatal moare intr-un sanatoriu.

Poezia Cugetarile sarmanului Dionis, inserata in corpul nuvelei, prezinta tematica omului de geniu si starea lui mizera. Are preocupari filosofice. Citeste o carte veche, ce contine un zodiac, imprumutata de la anticarul Riven. Iubeste o fata din casa vecina in taina, dar nu spera la iubirea ei.

Al doilea moment de visare halucinatorie Are loc regresiunea in timpul voievodului Alexandru cel Bun. Apare motivul atemporalizarii timpului. Eroul se nume ste acum Dan si este calugar. Se inverseaza cronologia, iar realitatea-fantastica uzurpeaza tot mai mult realitatea-realitate. Calugarul Dan se viseaza mirean cu numele Dionis, trecutul (realitatea-fantastica) revendica drepturile prezentului, tratandu-l ca pe o realitate viitoare proiectata in vis.

Dialogul Dan –Ruben
Ruben este un evreu invatat, dascal de matematica si filosofie. Dialogul are ca tema problematica archaeului – omul vesnic se intrupeaza in mai multe avataruri. Apare motivul faustic, al pactului cu diavolul , care ia forma pactului cu umbra sa. Umbra este omul cel vesnic, archaeul. Umbra se intrupeaza in omul trecator, iar omul trecator primeste constiinta eternitatii. Umbra ii mijloceste omului trecator trairea in eternitate.

Ruben devine Satana. Eroul calatoreste pe luna cu Maria, fiica spatarului Tudor Mesteacan. Umbra ii spune lui Dan ca odata el a fost Zoroastru, desi sufletul lui nu-si mai aminteste. Apare motivul cuplului adamic si cel al fericirii paradisiace. Ispita luciferica de a se crede Dumnezeu il duce pe Dan la cadere, la pierderea fericirii. Caderea din experienta paradisiaca duce la revenirea starii initiale(Dionis).

Cand se trezeste din cadere nu stie daca a fost vis sau realitate ceea ce i s-a intamplat. Ii trimite o scrisoare Mariei, dupa care cade intr-un lesin , de unde incepe a treia poveste fantastica, derulata in timpul somnului, de data aceasta fiind produsa de cloroform.
Dionis revine la identitatea de calugar. Primul efect al cloroformului este ca Dan isi recapata constiinta de sine dupa calatoria pe luna, apoi trebuie sa suporte intalnirea dintre el si umbra sa.
In final, nu mai face distinctia intre real si fantastic.

Episodul ultim, care descrie o scena din viata de mai tarziu a lui Dionis, da impresia ca eroul adevarat al intamplarilor este Dionis si nu Dan. Nuvela se incheie cu vorbele naratorului, care intra in pielea cititorului, prezentand posibilele nedumeriri ale noastre, in legatura cu eroul principal al acestor intamplari. « mai multe referate din Romana