Traditionalism-In gradina ghetsimani - Bacalaureat

5x puncte

categorie: Romana

nota: 7.02

nivel: Liceu

În aceeași strofă portretul lui Iisus se dezvoltă romantic printr-o cromatică specifică sugerând dualitatea („Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul”).

Figurile de stil impresionează doar prin retorică sau prin selecția lexicală. Nuanțele de superlativ absolut sunt obținute prin inversiuni și prin analogii romantice („amarnica-i strigare stârnea în slăvi f[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Traditionalism-In gradina ghetsimani - Bacalaureat

În aceeași strofă portretul lui Iisus se dezvoltă romantic printr-o cromatică specifică sugerând dualitatea („Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul”).

Figurile de stil impresionează doar prin retorică sau prin selecția lexicală. Nuanțele de superlativ absolut sunt obținute prin inversiuni și prin analogii romantice („amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna”). Totuși, în această metaforă a furtunii se poate sesiza o abatere spre modernism, în sensul folosirii conceptului de Deus absconticus (un Dumnezeu care și-a întors fața de la lume, de la propria creație, chiar și de la propriul fiu, dar care nu acceptă împotrivirea în fața destinului).

Cea de-a doua strofă abundă în cuvinte cu valoare intrinsecă de superlativ: „o mână nendurată”, „grozava cupă”, „infama băutură”. Tehnica folosită este cea a gradației ascentele: imaginile se organizează gradat, spre hiperbolă: „și-o sete uriașă stă sufletul să-i rupă”.

Ce-a de-a treia strofă acumulează efecte sinestezice, preluând de la
simboliști jocul imaginilor senzoriale „în apa ei verzuie jucau sterlici de miere”. Cele două imagini tind să formeze în manieră modernistă un oximoron: „sub veninul groaznic simțea că e dulceață”.

Punctul de maximă tensiune lirică în această strofă se concentrează asupra geniului care în continua zbatere pentru a realiza o operă care învinge timpul își abandonează natura umană („Bătându-se cu moartea, uitase de viață”) – realizează un portret al geniului în luptă cu timpul. Este o metaforă subtilă care pune însă în valoare, în manieră romantică, problematica geniului.

Pe aceeași direcție romantică se construiește și ultima strofă.
Astfel peisajul absoarbe starea de luptă interioară a omului de geniu (asimilat aici cu Iisus). Se obține un efect modernist, acela de paradox, prin răsturnare sau convertirea valorilor. Peisajul este desacralizat și această grădină a liniștii se transformă într-un spațiu al frământării (vraiștea grădinii).

Este un moment de criză, surprinsă metaforic, nu doar la nivelul neînțelegerii sacrificiului, ci și la nivelul efectului pe care îl suportă întreaga lume – desacralizarea / prăbușirea în neant.
Ultimul vers devine astfel o metaforă pentru sfârșitul iminent al lumii / apocalipsa: „Ulii de sară dau roate după pradă”. Imaginea e violentă și agresează postura unui Iisus biblic conceput tradiționalist.

De aceea, deși construită pe formule gândiriste / tradiționaliste, poezia lui Voiculescu dovedește că modernismul contaminează gândirea și sensibilitatea creativă a poetului interbelic.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.