Tipuri de frecare
3x puncte
categorie: Fizica
nota: 9.69
nivel: Liceu
Frecarea tehnic uscata este frecvent īntālnita īn tehnica si se caracterizeaza prin prezenta unui mediu gazos si o contaminare redusa a suprafetelor īn contact, cu corpuri straine. Aceasta se caracterizeaza prin coeficienti de frecare mari si uzuri importante, legile sale
fiind prezentate īn continuare: forta de frecare Ff este direct proportionala cu forta normala Fn la suprafetele īn con[...]
DOWNLOAD REFERAT
fiind prezentate īn continuare: forta de frecare Ff este direct proportionala cu forta normala Fn la suprafetele īn con[...]
Preview referat: Tipuri de frecare
fiind prezentate īn continuare: forta de frecare Ff este direct proportionala cu forta normala Fn la suprafetele īn contact (Ff = Fn); coeficientul de frecare nu depinde nici de marimea suprafetei de contact si nici de viteza relativa de alunecare ci numai de cuplul de materiale īn contact.
Frecarea uscata se datoreste angrenarii microasperitatilor suprafetelor celor doua piese si punctelor de adeziune moleculara; microasperitatile sunt supuse la strivire si forfecare.
Frecarea limita se caracterizeaza prin prezenta pe suprafetele pieselor īn contact a unui strat foarte subtire (10-3... 10-2 m), dar puternic ancorat,de corpuri straine, care īmpiedica formarea punctelor de adeziune moleculara, dar nu īnlatura angrenarea microasperitatilor.
Fortele de frecare, īn conditiile frecarii limita, pot fi de 2 ... 3 ori mai mici decāt la frecarea uscata, respectiv uzurile sunt mult mai mici.
Frecarea fluida apare atunci cānd īntre suprafetele pieselor este interpus un strat (film) de lubrifiant suficient de gros, astfel ca este exclus contactul direct dintre suprafetele celor doua piese.
Frecarea are loc numai īntre straturile de lubrifiant, pierderile prin frecare fiind foarte mici, iar uzura este practic inexistenta. Acesta este regimul ideal, al carui studiu se face pe baza legilor mecanicii fluidelor (hidrodinamicii fluidelor vāscoase).
Frecarea mixta apare atunci cānd grosimea filmului de lubrifiant este prea mica sau suprafetele pieselor sunt prelucrate grosolan, astfel ca unele microasperitati ajung īn contact, rupānd – din loc īn loc – filmul de lubrifiant. Pierderile prin frecare sunt mai mari ca la
frecarea fluida. Toate tipurile de frecari prezentate pot fi īntālnite la diferitele regimuri de functionare ale lagarelor cu alunecare radiale hidrodinamice
In repaus,fusul se sprijina pe cuzinet si lubrifiantul dintre cele doua suprafete īn contact este expulzat. In momentul demarajului, datorita frecarii foarte mari dintre fus si cuzinet (uscata sau limita), fusul se deplaseaza īn sensul rotirii si ajunge īntr-o zona lubrifiata, creāndu-se conditiile necesare realizarii ungerii hidrodinamice.
La turatie redusa, grosimea minima a filmului de lubrifiant hmin este mai mica decāt suma īnaltimilor maxime ale microasperitatilor suprafetelor celor doua piese īn miscare relativa (fus si cuzinet), astfel ca regimul de frecare realizat este mixt.
La cresterea turatiei, de la o anumita valoare a acesteia, se realizeaza un joc minim optim, necesar obtinerii regimului de frecare fluida. Unele lagare cu alunecare, de la masini si utilaje care functioneaza la turatii reduse, functioneaza īn regim de frecare mixt.
Regimurile de frecare īntālnite īn functionarea unui lagar cu alunecare radial hidrodinamic pot fi urmarite si cu ajutorul curbelor Stribeck ,care reprezinta variatia coeficientului de frecare. cu turatia n. Curba 1 este obtinuta experimental, iar curba 2 reprezinta variatiile calculate ale coeficientului de frecare fluida; curbele au fost trasate pentru un anumit lagar cu alunecare si pentru anumite conditii de functionare « mai multe referate din Fizica