Testul Rorschach

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Testul Rorschach

Lucrand intr-un spital de psihiatrie , Rorschach a observat ca anumiti copii dau raspunsuri diferite de ceilalti la unele pete de cerneala , precum si ca cei suferind de tulburari de acelasi tip dau raspunsuri asemanatoare. In 1911 , el a inceput sa cerceteze „interpretarea formelor accidentale”. Primul test cu pete de cerneala dezvoltat de el era menit sa foloseasca la investigarea halucinatiilor reflexe ale subiectilor la vederea acestor stimuli.

Printr-un proces de incercare si eroare , el le sectiona pe acelea care discriminau cel mai bine intre diversele tulburari , realizand in acest fel investigatii asupra dementei , sindromului Korsakoff parezei generale si encefalitei letargice. In cartea sa , insa , el previne asupra faptului ca cele raportate de el sunt rezultate preliminare care necesita investigatii mai elaborate si extinse.

Din nefericire , el moare in 1922 , fara a-si putea duce la capat demersul , cere este apoi preluat de diversi psihologi , dand nastere unor curente si traditii foarte diferite in interpretarea acestui test.
Punctul de cotitura l-a constituit aici elaborarea Sistemului Comprehensiv de Cotare a Rorschach-ului de catre John Exner.

1.locatia: intregul ( semn al potentialului intelectual ), subdiviziuni ( raspunsurile cele mai comune ) si detalii ( reflecta tendinte compulsive) ;
2.continutul: oameni , parti dintr-o persoana , haine , animale , parti din animale , natura ;
3.determinanti: forma ( abordare rationala ), miscarea ( indicator al unei imaginatii bogate ), culoarea ( reactii emotionale ), utilizarea nuantelor de gri ( depresie ), utilizarea spatiilor albe ( reactii de opoitie , agresivitate mascata );

4.raspunsuri tipice vs atipice ( luand drept criteriu un scor de popularitate al anumitor raspunsuri in sensul ca sunt mai frecvente in populatia generala – ex. vederea unui fluture , flori, cap de caine );
5.timpul alocat unei planse

Cele mai multe sisteme de cotare a acestui test iau in calcul urmatoarele categorii implicate in generarea imaginii:
•Locatia: se refera la acea parte a petei cu care subiectul asociaza fiecare raspuns ( intreaga pata , o parte mare , proeminenta a ei , un detaliu mic , neobisnuit, spatiile albe )

•Determinantii: includ forma , culoarea , umbra , si „miscarea”, ultima categorie referindu-se la faptul ca intr-o pata pot fi vazute obiecte in miscare

•Continutul: aceste categorii difera de la un sistem de cotare la altul . Printre cele care se regasesc in majoritatea acestor sisteme se numara : forme umane , detalii ( parti) ale unor forme umane, forme animale , peisaje, harti si concepte geografice , plante , hrana , arta , abstractiuni. E important de mentionat aici ca un raspuns poate apartine simultan la mai multe categorii.

In continuare , pentru cotarea si interpretarea testului se urmeaza trei pasi: cotarea efectiva , analize ulterioare legate de categoriile obtinute si apoi interpretarea tehnicii si descrierea personalitatii subiectului.
O serie de studii realizate de catre psihanalisti sustin capacitatea de discriminare a testului Rorschach intre diferite categorii de afectiuni psihiatrice ( schizofrenie , tulburari neuropsihiatrice , afectiuni organice ale creierului ).

Un studiu de referinta care a comparat calitatiile psihometrice ale testului Rorschach , MMPI si WAIS printr-o metaanaliza a studiilor care au utilizat aceste teste de personalitate mentionate au aceleasi calitati psihometrice ca si testul de inteligenta ( WAIS ) care a fost ales ca etalon. Exista totusi o critica fundamentala care i se aduce acestui studiu , si anume aceea ca rezultatele pentru testul Rorschach au fost extrase dintr-o singura publicatie, existand astfel o biasare editoriala.

Criticile aduse acestui test variaza de la aspecte fundamentale legate de validitatea sa de construct si predictiva, la aspecte tinand de distorsionarile ce pot aparea la aplicarea probei in functie de profilul evaluatorului si al celui evaluat. Testul Rorschach este controversat in primul rand datorita stimulilor pe care ii utilizeaza , care sunt intrinsec lipsiti de sens si subiectivi ( conditie fundamentala a testelor proiective ). Acest fapt insa atrage dupa sine nevoia ca evaluatorul , la randul sau , sa se proiecteze in paternurile imaginilor pentru a le putea da un sens.

Intr-un anume fel , el insusi trebuie sa reactioneze la stimulii testului , dat fiind ca interpretarea rezultatelor depinde de insight-ul sau in mai mare masura decat de informatiile oferite de sistemul de cotare. Rezultatele testului ne spun nu doar cum s-a proiectat cel evaluat in stimulii testului , ci si cum s-a proiectat psihologul in proiectiile celui evaluat. Acest subiectivism l-a facut pe Evsenck sa afirme ca testele proiective sunt nici mai mult nici mia putin decat vehicule ale imaginatiei bogate a clinicienilor.
« mai multe referate din Psihologie