Testoasele cu tample rosii. perusii

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Testoasele cu tample rosii. perusii

     Originare din Florida, denumirea stiintifica a testoaselor cu tâmple rosii este Chrysemys scripta elegans. Aceasta specie a fost descoperita si descrisa de Wied, în 1839. Traind în libertate, ajung pâna la 30-40 de ani, dar în captivitate nu depasesc 4-5 ani.

     Carapacea testoaselor cu tâmple rosii masoara de la 7,5 la 20 cm, ajungând câteodata chiar la 30 cm, este ovala si turtita (mai ales la mascul). Culoarea acesteia se închide pe masura ce testoasele îmbatrânesc. Partea inferioara a carapacei (plastronul) este galbena, cu pete maronii spre centru. Membrele, capul si coada sunt verzi, cu dungute galbene, fine. Evidente sunt însa cele doua benzi rosii din spatele ochilor, de unde vine si denumirea lor.

     Habitatul lor natural îl reprezinta apele linistite, dar au fost întâlnite si în fluvii, mlastini si iazuri. Aceasta specie atinge maturitatea între 2 si 5 ani. De remarcat este faptul ca în captivitate nu se reproduc.

     Spre deosebire de femela, masculul are ghearele foarte lungi la membrele anterioare, coada mai lunga si mai groasa, iar plastronul este usor scobit, cloaca fiind situata mai aproape de vârful cozii. Testoasele tinere sunt vioaie, agile si se retrag la apropierea omului. Pe masura ce îmbatrânesc, testoasele se acomodeaza cu prezenta stapânilor. Cu toate acestea, nu le place sa fie atinse. Masculii se acomodeaza mai usor cu mediul si stapânii.

     Broastele adulte trebuie hranite la 2-3 zile, iar cele tinere, zil-nic. Testoasele tinere sunt carnivore, iar adultii sunt omnivori. Regimul lor alimentar cuprinde:

     - hrana vie: pestisori, mormoloci, melci de apa, râme, viermi Tubifex, dafnii, ciclopi si alti crustacei inferiori)

     - hrana vegetala: banane, salata, neghina, alge sau plante acvatice;

     - hrana comerciala: trebuie sa contina 35% proteine, calciu si vitamina A

     Absenta vitaminei A din hrana le poate afecta vederea.



















     PERUSII



     Perusii sunt originari din Australia centrala, fiind adusi în Anglia cu peste 150 de ani în urma de catre omul de stiinta John Gould. Denumirea lor stiintifica este Melopscittacus undulatus Shaw ( melos = cântec; pscittacus = papagal; undulatus = linie ondulata; Shaw este numele celui care a descris pentru prima oara aceste pasari si le-a botezat).

     Perusii traiesc în colonii de 20 pâna la 60 de pasari, în zonele de stepa. Pe lânga hrana lor obisnuita - seminte si insecte - micii papagali înghit si graunte de nisip, pentru a-si satisface nevoia de minerale. Pentru a se racori în zilele calduroase, perusii se afunda în apa baltilor. Ei se distreaza de minune rozând hârtii. Asa ca daca aveti perusi în apartament si nu doriti sa va gasiti caietele, cartile, agendele etc. roase, este bine sa aveti în permanenta o hârtie alba în apropierea custii. Ei sunt protejati de culoarea penajului - galben cu verde. Sunt pasari nomade, care foarte rar se întorc într-un loc vizitat anterior. Perusii sunt albi , bleu, verzi, sau galbeni. Au aproximativ 25 cm lungime si o greutate de 30-40 grame. Traiesc aproximativ 13 ani. În fiecare an, femelele depun între 4 si 6 oua pe care le clocesc timp de 18 zile. Deoarece perusii se ataseaza foarte mult de stapânii lor, se întristeaza daca sunt lasati singuri. Îngrijirea unui perus necesita mult timp si rabdare.

      Deosebirile dintre pui si maturi sunt urmatoarele:

     Puii au:

     - ochii largi si complet negri;

     - dungile ondulate de pe pene se întind de pe cap pâna la cioc, care are o culoare închisa



     Maturii se caracterizeaza prin urmatoarele:

     - irisul alb din jurul ochiului este complet dezvoltat;

     - nu au dungi ondulate pe cap;

     - ciocul are o culoare mai deschisa decât la pui « mai multe referate din Biologie