Testament - comentariu

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.87

nivel: Liceu

Fata de acestia T. Arghezi considera ca are o datorie pe care trebuie s-o duca la indeplinire. De aceea, dupa propria-i conceptie, creatia sa trebuie inteleasa ca singura zestre lasata urmasilor. Prima idee esentiala este aceea, ca poetul a inaltat prin arta sa cea dintai "treapta", si cea mai grea dupa un lung trecut de truda si suferin al generatiilor care l-au precedat. Urmasii lui au datoria [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Testament - comentariu

Fata de acestia T. Arghezi considera ca are o datorie pe care trebuie s-o duca la indeplinire. De aceea, dupa propria-i conceptie, creatia sa trebuie inteleasa ca singura zestre lasata urmasilor. Prima idee esentiala este aceea, ca poetul a inaltat prin arta sa cea dintai "treapta", si cea mai grea dupa un lung trecut de truda si suferin al generatiilor care l-au precedat. Urmasii lui au datoria sa porneasca de aici si sa urce cu nadejde cat mai sus, sa imprastie definitiv intunericul in care si-au dus existenta inaintasii lor. Din "osemintele" si "cenusa din vatra" a stramosilor poetul face un "Dumnezeu de piatra", "Hotar inalt cu doua lumi pe poale/ Pazind n piscul datoriei tale".

Intr-un fel subtil, arta poetului capata un nou mod de militarism social in poezie, actul liric fiind transformat intr-o razbunare a neferintelor strabunilor, caci in ea s-a strans veninul tuturor generatiilor dinaintea lui. Verbul poetic se-ntoarce acum ca un "bici", care "izbaveste-ncet, pedepsitor/ Odrasla vie-a crimei tuturor". Finalul poeziei este edificator in acest sens: "Robul a scris-o, Domnul o citeste/ Fara a cunoaste ca-n adancul ei/ Zace mania bunilor mei".

A doua idee esentiala a poeziei este izvorul si natura artei, asa cum o concepe T Arghezi. Mai intai poetul marturiseste foarte elocvent cum din "graiul cu-ndemnuri pentru vite" al strabunilor, s-au "ivit cuvinte potrivite". Aceasta indica sursa principala a limbajului sau poetic: limbajul popular si familial al truditorilor pe ogoare. Din acest "grai" poetul selecteaza insa anumite cuvinte, care raspund mai bine conditiilor sale interioare si nazuintelor lui artistice, sugerand un mod anume de existenta: rapi, gropi adanci pe branci, sudoare, bici, vite, plavani, ocara, sapa, sarici, rbdat, durere, manie, robi, adica lumea saraciei si a suferintei, a vietii in zdrente, sub blestemul mucegaiului, al bubelor si al noroiului, al ocrii si al biciului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.