Teorii despre joc

2x puncte

categorie: Psihologie

nota: 6.58

nivel: Facultate

In general, jocurile au o contributie complexa la indeplinirea obiectivelor educatiei fizice. Spre deosebire de celelalte grupe de mijloace folosite in pregatirea elevilor, ele prezinta urmatoarele particularitati:

permit manifestarea si dezvoltarea complexa si simultana a deprinderilor matrice de baza sau specifice, a calitatilor fizice;
- [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Teorii despre joc

In general, jocurile au o contributie complexa la indeplinirea obiectivelor educatiei fizice. Spre deosebire de celelalte grupe de mijloace folosite in pregatirea elevilor, ele prezinta urmatoarele particularitati:

permit manifestarea si dezvoltarea complexa si simultana a deprinderilor matrice de baza sau specifice, a calitatilor fizice;
- jocul permite manifestarea larga a independentei in actiuni, particularitate specifica tuturor formelor lui de organizare;
- jocurile favorizeaza dezvoltarea creativitatii si initiativei;

- jocurile permit dezvoltarea spiritului de copetitivitate;
- jocurile nu permit o dozare precisa a efortului si nici o reglementare stricta a executiilor tehnice.


- jocurile permit dezvoltarea spiritului de copetitivitate;
- jocurile nu permit o dozare precisa a efortului si nici o reglementare stricta a executiilor tehnice.

Dupa cercetarea cu mare atentie a surselor istorice definitiile pe care le dau autorii cu privire la joc sunt numeroase.S-a incercat explicarea jocului din diferite puncte de vedere si anume:
- biologic ;
- psihologic;
- pedagogic;
- filozofic.

In literatura de specialitate se poarta numeroase discutii contradictorii, dat fiind faptul ca au aparut numeroase teorii ce incearca sa se explice jocul si functiile sale in viata noastra de la inceput pana la sfarsitul ei.

JEAN PIAGET -considera ca jocul fiind un proces de asimilare are doua caracteristici:
-asimilare de impresii si reactii din timpul jocului
-de acomodare

Concluzia articolului "Logica, genetica si sociologie" este ca viata sociala reprezinta o conditie necesara dezvoltarii individului in insasi natura sa, facandu-l sa treaca de starea autista la starea de personalitate.El vede cooperarea ca un proces generator de ratiune desi diferentele dintre indivizi au legatura cu ereditatea biologica in sensul ca niciodata nu a putut ridica gradul de inteligenta al unui individ, chiar de nivel mediu sau debil.Piaget atribuie o functie importanta coordonarilor si reglarilor sociale precizand ca inteligenta umana se dezvolta la individ in functie de interactiunile sociale, in general prea neglijate.

Perspectiva piagetiana poate fi caracterizata prin trei trasaturi dominante:
-dimensiunea biologica;
-interactionismul factorilor subiect-mediu;
-constructivismul psiho-genetic.
Piaget clasifica epistemologia sa genetica drept "naturalista, fara a fi pozitivista" si considera conduitele cognitive ca un produs al unui organism inzestrat cu structuri ce se manifesta prin puterea lor de asimilare si acomodare.

Constructivismul psiho-genetic considera secvetele dezvoltarii ca fiind reglate de niste macanisme de echilibrare de origine endogena, dar fara a fi predeterminate de factorii ereditari in ceea ce priveste continutul sau finalizarea structurilor de echilibrare.
Teoria genetica a pus in lumina un factor caruia anumite conceptii despre invatare nu-i acordasera nici o atentie, acela al mecanismelor de auto-reglare sau de echilibrare.

Reprosul fundamental adus conceptiei psihop-genetice si sistemul stadial al lui Piaget, dincolo de varietatea formularii, pare a fi aceasta:increderea prea mare in natura umana pe fondul unei indiferente vizibile fata de "puterea educatiei".
Psihologii rusi i-au reprosat lui Piaget o anumita cantonare in determinismul biologic, genetic si epi-genetic care nu i-ar fi permis sa vada marea maleabilitate si nondeterminismul fuindamental al psiho-genezei.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.