Teoria intereselor de cunoastere a lui Habermas

7x puncte

categorie: Filosofie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Prima propune o abordare "procedurala", cu alte cuvinte ne-substantiala si ne-organica a guvernarii societatilor care se pretind a fi democratice. A doua rezida din conceperea dialogica a temelor "politice care erijeaza discutia in instrument al participarii civice." Rolul dreptului in cadrul unei astfel de democratii procedural-deliberative este unul deosebit de important. Insa legitimitatea sa e[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Teoria intereselor de cunoastere a lui Habermas

Prima propune o abordare "procedurala", cu alte cuvinte ne-substantiala si ne-organica a guvernarii societatilor care se pretind a fi democratice. A doua rezida din conceperea dialogica a temelor "politice care erijeaza discutia in instrument al participarii civice." Rolul dreptului in cadrul unei astfel de democratii procedural-deliberative este unul deosebit de important. Insa legitimitatea sa este conditionata de dezbaterea colectiva care il precede.

Cu alte cuvinte, legitimitatea precede legalitatea, iar cetatenii sunt subiectii dreptului in masura in care il creeaza. Habermas identifica trei drepturi constitutive pentru noul tip de democratie pe care il schiteaza. Primul este "libertatea individuala", inteleasa, folosind terminologia lui Isaiah Berlin, atat in sens negativ, cat si in sens pozitiv. Urmeaza apoi "dreptul la egala participare a fiecarui cetatean la procesul de formare a opiniei publice" si, in final, "egalitatea de sanse".

Coroborarea acestor drepturi conduce, in opinia lui Habermas, la depasirea distinctiei politologice clasice intre liberalism, care contine o propensiune spre atomizare sociala si deci spre estropierea legaturilor care mentin integritatea unei comunitati, si republicanism, care insista prea mult pe discernamantul politic al societatii, ce poate conduce pe filiera electorala la ceea ce Alexis de Tocqueville a numit "tirania majoritatii". Incercand sa reconcilieze dihotomia mai sus mentionata, proiectul democratic habermasian propune "reorganizarea vietii democratice in jurul unor institutii si reguli suficient de stabile pentru a permite participarea sistematica a cetatenilor la luarea deciziei publice.

"35 Prin efortul depus pentru a fundamenta democratia si dreptul inerent acesteia pe ratiunea discursiva care nu poate fi conceputa decat in sfera publica, pledoaria pentru civism a lui Habermas se pozitioneaza in continuitate cu proiectul universalist a lui Immanuel Kant. In plan international, Habermas se remarca incepand cu anii '70 prin desprinderea treptata de criticismul specific Scolii de la Frankfurt prin incercarea de a articula o noua identitate pentru comunitatile politice clasice, si anume una post-nationala. Dezavuand, ca si "discipolul" sau Andrew Linklater, distinctia intre cetateni si oameni ca atare.

Habermas avanseaza premisele unui nou tip de identitate sociala, mai flexibila si mai integratoare, capabila sa faca fata cerintelor etice, culturale si economice antrenate de noua dinamica globala. Pentru el, statele nationale nu sunt decat expresii ale universalismului moral si normativ burghez, care este astfel fragmentat de catre "particularismul statelor individuale". Nationalismul este insa o solutie care si-a epuizat utilitatea si nu mai prezinta solutii viabile pentru problemele sociale contemporane.

Astazi, necesitatea refundamentarii unui nou universalism, mai ales dupa ce relativismul proiectelor conservatoare sau mai ales postmoderne si-a dovedit din plin incapacitatea, apare mai pregnanta ca niciodata. Particularismul conservator sau legitimitatea pe care o ofera postmodernismul oricarei solutii in numele tolerantei, "indiferent de costurile si consecintele ei" conduce in definitiv la o "sustragere de la examinarea rationala"
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.