Teoria culorilor a lui Goethe

3x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.82

nivel: Liceu

In partea a II-a Goethe trateaza culorile fizice, care sunt provocate de lumina alba in conditii exterioare bine determinate, fara sau cu aparitia de culori. Aceasta parte formeaza aproape 40% din cele 920 de alineate ale lucrarii. La trecerea prin medii cat de cat turburi, albul poate vira de la albul perfect la cele mai felurite culori.

La refractie prin dioptri plani, prisme, le[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Teoria culorilor a lui Goethe

In partea a II-a Goethe trateaza culorile fizice, care sunt provocate de lumina alba in conditii exterioare bine determinate, fara sau cu aparitia de culori. Aceasta parte formeaza aproape 40% din cele 920 de alineate ale lucrarii. La trecerea prin medii cat de cat turburi, albul poate vira de la albul perfect la cele mai felurite culori.

La refractie prin dioptri plani, prisme, lentile, suprafete omogene albe sau colorate apar deplasate, dar nu colorate in acelasi fel ca si suprafata privita direct. De pilda fundul unei cazi de baie umplute cu apa pare inaltat, iar un bat drept, bagat oblic in apa pare frant. Dar daca pe fundul cazii se plaseaza alternativ, sa zicem, patrate albe si negre, la marginea lor se observa culori intr-o ordine predictibila si explicabila pe baza fenomenului primordial al imprastierii luminii, din care se deduce, de altfel cantitativ, si legea refractiei.

Pentru a vedea lamurit succesiunea de culori, se recomanda ca suprafata care emite lumina sa fie trecuta printr-o prisma si sa aiba forma unei fasii inguste, a unei fante.Acesta nu este decat dispozitivul lui Newton pentru descompunerea luminii albe solare. Dar, dupa Goethe nu este vorba de o descompunere a luminii albe, ci de un fenomen de imprastiere a luminii la doua margini foarte apropiate. Pe baza unui numar enorm de experiente, el dovedeste ca spectrul prismatic si cel analog al curcubeului nu contin toate culorile;

ca, de exemplu, purpura nu se poate obtine decat prin amestecarea culorilor rosu si violet; ca acelasi material, colorat si transparent, isi schimba culoarea in functie de intensitatea - sau cum zice el - energia luminii transmise. Intr-adevar berea bruna, privita prin transparenta pe un fond alb foarte luminos, apare portocalie, iar masliniul este un verde galbui intunecat. Goethe mai obiecteaza ca amestecarea culorilor spectrale prin rotirea discului lui Newton nu da niciodata alb, ci doar cenusiu.

Goethe mai observa ca amestecarea culorilor se poate realiza nu numai prin alternanta in timp, ci si prin alternanta in spatiu, alaturand arii colorate atat de mici, incat, privite de la o distanta suficienta, ele sa nu poata fi vazute separat, fiind deci un poantilist avant la lettre.Inainte de a trage concluzia ca ceea ce spune Goethe este gresit, sa nu uitam ca el vorbeste despre culori si nu despre radiatii si intuieste corect ca toate culorile pot fi reali-zate prin amestecul potrivit dozat a trei culori spectrale de baza fixe situate pe un cerc al culorilor sau, eventual, la colturile unui triunghi inscris in acel cerc.

Asupra acestei propuneri vom reveni lspre sfarsitul expunerii noastre.
Partea a III-a a lucrarii este dedicata culorilor chimice, deci unor probleme prac-tice legate de vopsitorie si pigmenti. Aici Goethe intampina dificultati, incercand sa aplice amestecului (substractiv) de pigmenti colorati legile amestecului (aditiv) de lumini colorate. Intr-adevar, amestecand un pigment galben cu unul albastru, se obtine un pig-ment verde, in timp ce un amestec potrivit de lumina galbena cu lumina albastra da o lumina alba.

In schimb el deschide orizonturi noi in relatiile dintre chimie si culoare, exemplificandu-le prin modificarea de culoare suferita de unii coloranti vegetali o data cu trecerea de la starea bazica la cea acida, sau semnaland existenta unor culori fizice (azi am spune de interferenta) la fluturi si pasari, precum si acromatizarea lentilelor datorita realizarii sticlelor de tip flint, in care oxizii alcalino-pamantosi au fost inlocuiti cu oxid de plumb.

In introducere Goethe promisese ca in partea a IV-a, intitulata straniu Pareri generale spre interior (Allgemeine Ansichten nach Innen), va fi propriu-zis o schema a unei viitoare teorii a culorilor. (O astfel de schema in forma tabelara apare abia in 1822.)

In text el spera sa poata prezice, pe baza cercului celor trei sau sase culori de baza descrise anterior, generalitatile despre fenomenele ce se produc atat in interiorul acestui cerc, cat si ale fenomenelor din afara sa. De fapt aceasta a IV-a parte a lucrarii ramane o schita foarte sumara de abia 27 de alineate, care se refera la infinitatea de va-riante aplicative apartinand tehnicilor picturii si vopsitoriei, si se pierde in generalitati nesemnificative.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.