Tema familiei - Enigma Otiliei

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Tema familiei - Enigma Otiliei

. Familia îi oferã nu doar un acoperiº deasupra capului, ci ºi liniºtea sufleteascã de care oricare fiinþã are nevoie pentru a se dezvolta armonios, idee sugeratã ºi de Petre Þuþea în afirmaþia:..... Tot de aici porneºte ºi proverbul: „Nicãieri nu este omul mai fericit decât în sânul familiei sale.” Aºadar, observãm cã pentru om familia reprezintã spaþiul de echilibru, destindere, cugetare ºi împãcare cu sinele. Pentru societate, familia joacã un rol deosebit deoarece ea este punctul de plecare în dezvoltarea societãþii sau a unui sistem politic, social ºi moral bine organizat.

De-a lungul timpului, subiectele ce se desfãºurau pe marginea familiei nu au rãmas neexplicate, ci, dimpotrivã, au constituit o sursã de inspiraþie pentru scriitori. Printre aceºtia se remarcã ºi romancierul George Cãlinescu, care, în romanul „Enigma Otiliei” dezvoltã o temã de facturã balzacianã, ºi anume cea a familiei din societatea burghezã bucureºteanã de la începutul secolului al XX-lea în care poziþiile sociale se stabileau în funcþie de avere. De aici rezultã încleºtarea ºi desfãºurarea de energii în jurul moºtenirii lui moº Costache.

Ideea paternitãþii este nucleul epic al romanului, deoarece fiecare dintre personaje determinã cumva soarta orfanei Otilia, ca niºte „pãrinþi”, fapt confirmat ºi de George Cãlinescu însuºi, care-ºi intitulase iniþiale romanul „Pãrinþii Otiliei”.
Conflictul romanului se bazeazã pe relaþiile dintre douã familii înrudite, care sugereazã universul social prin tipurile umane realizate. O familie este a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii, ºi Otilia Mãrculescu, o adolescentã orfanã, fiica celei de-a doua soþii decedate a lui moº Costache. În aceastã familie pãtrunde Felix Sima, fiul surorii bãtrânului, care vine la Bucureºti pentru a studia medicina. Tânãrul locuieºte la tutorele sãu legal, moº Costache. Un alt „intrus” este Leonida Pascalopol, un prieten al bãtrânului, care este atras în familia Giurgiuveanu de afecþiunea pentru Otilia, pe care o cunoºtea de micã.

A doua familie, înruditã, care aspirã la moºtenirea averii bãtrânului este familia surorii lui moº Costache, Aglae. Clanul Tulea este alcãtuit din soþul, Simion Tulea, ºi cei trei copii ai lor: Olimpia, Aurica ºi Titi. În aceastã familie pãtrunde Stãnicã Raþiu, care este cãsãtorit cu Olimpia ºi care doreºte sã obþinã zestrea soþiei sale.
Pe fondul infinitelor rãutãþi împotriva Otiliei ºi a luptei acerbe pentru moºtenire, clanul Tulea cunoaºte declinul familiei. Aglae nu reuºeºte sã punã mâna pe averea lui Costache, deoarece Stãnicã furã banii bãtrânului de sub saltea, provocând moartea acestuia. Stãnicã renunþã la Olimpia, care-l plictisea ºi nu putea þine pasul cu ritmul sãu alert de arivist. El foloseºte ca pretext faptul cã Olimpia nu putea sã-i dãruiascã copii. Stãnicã o preferã pe Georgeta, o femeie „uºoarã”, dar prezentabilã ºi inteligentã, care-i va înlesni accesul în „high-life-ul” bucureºtean. Titi se tulburã erotic ºi trãieºte o scurtã eperienþã matrimonialã. În urma divorþului el evolueazã psihic spre o „idioþenie” vizibilã. Aurica va rãmâne tot nemãritatã ºi nerealizatã erotic.

Competiþia pentru moºtenirea bãtrânului avar este un prilej de observare a efectelor obsesiei banului, pe plan moral. Bãtrânul , proprietar de imobile, restaurante ºi acþiuni, nutreºte iluzia longevitãþii ºi nu pune în practicã niciun proiect pentru a asigura viitorul Otiliei deoarece nu vroia sã cheltuiascã bani. Deºi are o afecþiune sincerã pentru fatã, bãtrânul amânã înfierea ei, de dragul banilor ºi din teama de Aglae.

Alãturi de avariþie, lãcomie ºi parvenitism sunt înfãþiºate ºi alte aspecte ale familiei burgheze: relaþia dintre soþi, cãsãtoria, orfanul. Cãsãtoria face parte dintre preocupãrile unor personaje: Aurica, fata bãtrânã, are obsesia cãsãtoriei; pascalopol doreºte sã aibã o familie ºi se cãsãtoreºte cu Otilia: Stãnicã se însoarã cu Olimpia pentru zestrea niciodatã primitã; Felix se va cãsãtori, ratând relaþia cu Otilia, dupã ce îºi va face o carierã. Banul perverteºte relaþia dintre soþi. Stãnicã se însoarã pentru a-ºi face o situaþie materialã, dar nu-ºi asumã rolul de soþ sau de tatã. În clanul Tulea, rolurile sunt inversate: Aglae conduce autoritar, Simion brodeazã, iar, mai târziu, el este abandonat într-un ospiciu. Orfanii au doi protectori: Costache ºi Pascalopol. Moº Costache este zgârcit, dar îºi iubeºte sincer fiica, deºi nu o adoptã legal, în timp ce Aglae, adevãratul avar al romanului, striveºte personalitatea copiilor sãi, anulându-le ºansa împlinirii matrimoniale. « mai multe referate din Romana