Tehnologia obtinerii zaharului tos

2x puncte

categorie: Chimie

nota: 9.42

nivel: Facultate

Materiile prime folosite la fabricarea zahărului

Materiile prime pentru fabricarea zahărului sunt reprezentate de sfecla de zahăr și trestia de zahăr. Fabricile de zahăr din Europa nu lucrează cu trestie de zahăr ci cu zahărul brun din trestie important din țările producătoare de zahăr din trestie cum ar fi Cuba, Brazilia etc

Sfecla de zahăr -Beta vulgaris saccharifer[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Tehnologia obtinerii zaharului tos

Materiile prime folosite la fabricarea zahărului

Materiile prime pentru fabricarea zahărului sunt reprezentate de sfecla de zahăr și trestia de zahăr. Fabricile de zahăr din Europa nu lucrează cu trestie de zahăr ci cu zahărul brun din trestie important din țările producătoare de zahăr din trestie cum ar fi Cuba, Brazilia etc

Sfecla de zahăr -Beta vulgaris saccharifera- este o plantă ierbacee aparținând familiei Chenopodiaceae. Se utilizează sfecla din primul an de vegetație când se formează rădăcina și frunzele (în al doilea an de vegetație are loc fecundarea și formarea seminței, planta devenind „semincer” adică producătoare de sămânță).

Structura morfologică a sfeclei de zahăr
Rădăcina sfeclei de zahăr este formată din:
- cap sau epicotil – porțiune care poartă și frunzele;
- gât sau cotlet, respectiv hipocotil;
- corpul rădăcinii sau rizocorp;
- codiță terminală cu rădăcinile derivate din aceasta.
Pe corpul sfeclei se află două șanțuri (pe o față și alta) din care ies rădăcini laterale care se întind până la vârful codiței.

CAPITOLUL 2

Recoltarea sfeclei

Recoltarea este în funcție de zona de cultivare a sfeclei, respectiv zone calde (recoltare în septembrie) și zone mai reci (recoltare în octombrie).
Recoltarea implică:

-extracția sfeclei din pământ, care se execută mecanizat cu ajutorul dislocatoarelor;
- decolectarea, respectiv îndepărtarea capului cu frunze, operația putându-se executa manual, sau mecanic;
- sortarea în funcție de masa și starea sfeclei, în care caz se obține:
- sfecla categoria I, cu M > 300 g, nerănită și sănătoasă;
- sfeclă categoria II, cu M < 300 g rănită;
- sfeclă categoria III, cu M <100 g, vestejită, atinsă de boli sau ger, cu scorburi umede la cotlet.

Până la transportul în bazele de recepție sau fabrici, sfecla se ține în grămezi, acoperite cu frunze, pentru a o feri de soare și vânt, respectiv pentru evitarea pierderiilor de apă prin evaporare. La bazele de recepție se face mai întâi cântărirea sfeclei pe cântare-basculă pentru a stabili cantitatea predată de cultivator.

Odată cu recepția cantitativă se face și o recepție calitativă determinându-se conținutul de impurități. Se controlează de asemenea și modul în care s-a făcut decolectarea. Dacă aceasta este necorespunzătoare, se decolectează din nou iar procentul cu care se reduce cantitatea se scade din greutatea sfeclei cântărite, la fel ca și conținutul de impurități.
După recepție, sfecla este dirijată, în funcție de calitate, pentru depozitare în stive cu scopul de a fi expediate fabricilor, sau pentru însilozare.
Silozurile se construiesc pe terenuri curățate de pietre și buruieni sau direct pe rampa gărilor. Pentru aerisirea acestora se practică ventilația naturală sau artificială, în vederea diminuării pierderilor de zahăr.

CAPITOLUL 3

Transportul la fabrică și depozitarea temporară

Transportul sfeclei către bazele de recepție, și de la acestea către fabrică se face cu căruțe, autocamioane, remorci, vagoane de cale ferată sau șlepuri.
Încărcarea mijloacelor de transport se face manual cu furci cu dinți rotunjiți la capete, sau mecanizate, cu benzi transportatoare, macarale, tractoare, cu lopata, etc. În timpul operațiilor de încărcare-descărcare, transport, se pot produce importante pierderi în zahăr dacă nu se iau măsuri pentru evitarea rănirii și deshidratării sfeclei. Sfecla adusă în fabrică, direct din câmp, sau din bazele de recepție, este descărcată după cum urmează:

- manual, cu furci cu dinți rotunjiți: din căruțe, remorci, mașini;
- mecanic, cu platforme ce se înclină, în cazul remorcilor, camioanelor; prin basculare, în cazul autobasculantelor.
- hidraulic, cu jet de apă sub presiune de 4 N/cm2, cantitatea de apă necesară fiind de 600 – 800 l/100 kg sfeclă (din camioane, remorci, vagoane CF).

Depozitarea sfeclei în fabrică, se face

- pe platformă, cu înclinare de 10...15o a pereților laterali;
- în canale de adâncime, cu secțiune triunghilară, având pereții laterali înclinați la 45o. Sub canalul de depozitare se află canalul transportor cu pantă de scurgere

3.1 Transformări biochimice și microbiologice la depozitarea sfeclei :

În timpul depozitării, în sfecla de zahăr au loc o serie de procese fiziologice în urma cărora se produce o pierdere de zahăr care în mod normal este de 0,01-0,04% zahăr pe zi.
Prin cunoșterea factorilor care influențează procesele care au loc și printr-un control riguros se poate evita creșterea cantității de zahăr care se pierde. Acești factori sunt :

- transpirația – este un proces de evaporare în urma căruia sfecla se deshidreatează, pierzând din masă. Sfecla deshidratată respiră mai intens și este mai ușor atacată de microorganisme ;
- respirația – după recoltare, rădăcina sfeclei continuă să trăiască pe seama substanțelor de rezervă, iar energia necesară activității celulelor se obține prin consumarea zaharozei în procesul respirației.

Factorii care influențează procesul de respirație sunt: temperatura, lumina, umiditatea sfeclei, durata staționării sfeclei în câmp și silozuri;
În prezent se fac cercetări pentru a reduce pierderile de zahăr prin inhibare cu diferite substanțe sau radiații ionizate.

3.2 Controlul depozitării sfeclei :

Temperatura din siloz se măsoară zilnic. Dacă acesta depășește 40C se face aerisirea silozurilor. Pierdererile cele mai mari se înregistrează în lunile octombrie și noiembrie când temperatura aerului este destul de ridicată.
Din acesta cauză ventilarea începe să se execute încă din prima noapte a depozitării pentru a se menține temperatura la 2 - 40C. Ventilarea se execută până când temperatura în exterior scade la -30C. Dacă se constată apariția de focare de fermentație datorită microorganismelor, acestea trebuie eliminate, iar dacă se observă extinderea lor, se desface silozul și sfecla se trimite la fabricație.

CAPITOLUL 4
Transportul sfeclei în fabrică

De la canale și platformele de depozitare, sfecla se transportă către fabrică prin canale, cu ajutorul apei. Cantitatea de apă necesară transportului sfeclei prin canale este de 600...1000 l/100 kg sfeclă. Apa ce se întrebuințează la transport nu trebuie să aibă o temperatură mai mare de 250C, pentru a se evita pierderile de zahăr.

În timpul transportului hidraulic al sfeclei se pot înregistra pierderi de zahăr din sfeclă, de 0,01 – 0,02%. La transportul hidraulic al sfeclei se realizează și o “spălare” parțială.
Pe traseul hidraulic, sunt montate următoarele utilaje:
- dozatorul de sfeclă;
- prinzătorul de sfeclă;
- prinzătorul de paie;
- utilajul de ridicat sfecla la mașina de spălat.
În afara canalului hidraulic, sunt construite decantoare, pentru purificarea apei de transport și spălare.

CAPITOLUL 5
Ridicare sfeclei la mașina de spălat

Datorită înclinarii canalelor colectoare și a distanței până la fabrică, capătul canalului și rezervorul colector de sfeclă se află la un nivel destul de jos. Pentru a introduce sfecla în fabrică este necesar deci să se folosească mijloace de ridicare a sfeclei până la mașina de spălat.

Utilajul de ridicat sfeclă, la mașina de spălat. Întrucât canalul de transport hidraulic, la capătul dinspre fabrică, se află la cota scăzută față de cota zero și pentru a introduce sfecla la mașina de spălat, aflată la primul palier, este necesar un utilaj de ridicat, care poate fi:
- transportor elicoidal înclinat;
- pompă Mamut;
- elevator vertical cu cupe;
- roata elevatoare;
- pompă centrifugală.

CAPITOLUL 6
Spălarea sfeclei de zahăr

Înainte de a fi prelucrată, sfecla de zahăr trebuie foarte bine spălată pentru a se îndepărta pământul aderent la suprafață. Acest pământ ar produce o uzură mare a mașinilor și în același timp, odată cu pământul, se pot introduce în fazele următoare ale procesului tehnologic și alte impuritați și microorganisme care pot produce neajunsuri.
Odată cu pământul aderent, prin spălare se îndepărtează pietrele și paiele care nu au fost reținute de prinzătoarele de pietre și paie, montate pe transportul hidraulic.

Spălarea sfeclei se realizează cu ajutorul unor mașini de construcție speciale, care funcționează pe principiul contracurentului, între apă și sfeclă. Mașinile pentru spălat sfeclă pot fi:
- mașină de spălat cu 3 compartimente;
- mașină de spălat cu cuvă dublă.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Chimie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.