Tehnici ale biotehnologiei in Franta si Belgia - depoluarea solurilor si apelor

5x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.43

nivel: Facultate

- Metoda prin extragere electrică:

Solul trebuie să aibă o bună conductibilitate (prezența apei din exemplu). Această tehnică constă în crearea unui câmp electric printr-o pereche de electrozi. Contaminantul, care trebuie să fie o moleculă mică, migrează în câmpul electric spre unul dintre poli, unde este fixat. Acest procedeu are avantajul de a limita riscurile de contaminare a mu[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Tehnici ale biotehnologiei in Franta si Belgia - depoluarea solurilor si apelor

- Metoda prin extragere electrică:

Solul trebuie să aibă o bună conductibilitate (prezența apei din exemplu). Această tehnică constă în crearea unui câmp electric printr-o pereche de electrozi. Contaminantul, care trebuie să fie o moleculă mică, migrează în câmpul electric spre unul dintre poli, unde este fixat. Acest procedeu are avantajul de a limita riscurile de contaminare a muncitorilor cu poluanții respectivi. Acest procedeu este folosit pentru extragerea acidului acetic, fenolului și a metalelelor precum zinc, plumb și cupru în soluții.

- Extragere prin încălziri

Tehnică este aplicabilă componenților ușori care pot fi transformați în apa și dioxid de carbon, precum hidrocarburile. Pământul este excavat, tamizat si tocat. Apoi este încălzit la 600-800°C. Gazele care ies sunt retratate pentru că pot conține componente de sulf sau NOX toxice.

- Spălare cu solvenți

Spălarea este indicata in poluarea cu produse de hidrocarburi grele tip gudron și pesticide. In general se procedează « hors-site » sau pe o platformă multimodală prevăzută pentru depoluarea solurilor poluate. Pământul este excavat și spălat cu un solvent de extragere. Poluantul este separat prin distilare. Solvenții care au încărcat solul, se extrag din el prin încălzire. Solventul este readus în faza lichidă pentru a fi din nou folosit. Poluanții sunt recuperați și stocați.



- Spălare cu apa

Spalarea fizico- chimică cu apa este destinata solurilor poluate de metale grele și uleuri minerale. Apa este de fapt solventul și poluanții solubili sunt dizolvați. Apa va fi apoi depoluată la rândul ei și refolosită. Uzina funcționează ca o buclă inchisă.

IV. Depoluare prin metode biotehnologice

4.1 Folosirea bacteriilor pentru depoluări

Se știe de mult timp că microorganismele și mai ales bacteriile au capacitatea impresionantă de tratare a substanțelor. Pe acest principiu, deja funcționează de mult timp majoritatea stațiilor de epurare a apelor uzate în Europa unde bacteriile glutone digeră poluanții ca să le reduca sau să le elimine. Schema de eliminare a poluanților apelor uzate prin acțiunea bacteriilor

Afluenții minieri sunt tratați si acum cu aceste tehnici folosite de ani. S-a constatat de asemenea că deșeurile menajere puse în groapă de gunoi, degaja gaz metan prin activitatea bacteriana anaerobă care poate fi exploatata ca o sursă de energie.

Astăzi, bacteriile degradează fenolul, hidrocarburile, pesticidele, contribuie la eliminarea arsenicului și a metalelor grele. Alte perspective se vor deschide pentru reducerea impactului de CO2. Astfel, hidrocarburile extrase prin foraj sunt contaminate de CO2 și H2S care trebuie separate prin tehnici costisitoare.


Tehnologia biologica permite tratare « in situ » care limitează mult costurile.

Solul adăpostește cantități fenomenale de microorganisme. Fiecare gram de sol poate conține mii de specii microbiene: bacterii, ciuperci, alge. Doar 5% sunt cunoscute și pot fi izolate și cultivate în laborator. Această biomasă, care se găseste ca atare până la 500 m de adâncime( ), poate fi considerata precum o imensă mașină de spălat biologică și naturală, capabilă de a trata și de a recicla, chiar de a elimina elementele nedorite sau periculoase, precum hidrocarburi le sau metalele grele. Folosind activitatea unor bacterii, este posibil reducerea caracterului periculos al metalelor prin fixare sau, în opoziție, a facilita recuperarea lor.

Pentru a acoperi nevoile energetice, aceste bacterii vor lua drept hrană, compuși organici, minerali sau lumina, pornind astfel procesul de biodegradare. În stare naturală, aceste microorganisme vor reduce impactul poluării într-un timp destul de lung. Aici, intervine mâna omului astfel încât putem accelera procesul de reabilitarea a terenului.

Asta presupun analize precise: izolarea a familiei de bacterii active și de procesele bacteriene, metodele de implementări și extrapolarea principiului de la scara laboratorii la scara semi-industrială, ultimul popas înainte implementarea unui proces de tratare.

Prezența unor metale grele în apele freatice este o problemă frecventă cu implicări grave asupra sănătății. Cercetările în acest domeniu au ajuns la implementarea tratării prin bacterii sulfo-reductoare. Aceste bacterii transformă sulfatul în sulfuri care precipită metalele grele în ape, putand astfel fi recuperați și eliminați.( )

Cercetările au condus la implementarea tratării cromului și arsenicului: Bacteriile modifică starea de oxidare a metalului precum cromul, care trece din starea Crom 6 poluant solubil, periculos pentru sănătate și cancerigen, la starea Crom 3 puțin solubil, puțin toxic și chiar la doze mici, necesar sănătății.

Se estimează astăzi peste 450 de situri poluate numai în Franța de Crom( ). Un proiect pilot « in situ » a fost implementat pe fostele ateliere de cromare la Bois-Colombes, lângă Paris.

Problematica arsenicului se aseamănă: se pot folosi procese bacteriene care transformă Arsenic 3 care este o formă toxică al metalului, la Arsenic 5, care se mai găseste sub formă naturală și care este mai puțin periculos.

4.2 Alte modalități de a folosi bacteriile

Folosirea bacteriilor nu se limitează numai la depoluare, ci si la extragerea metalelor valoroase. Această știință se cheamă Bio-hidrometalurgie. Anumite microorganisme pot degrada minereuri sulfurate principalii constituienti ai metalelor neferoase, favorizând recuperarea metalelor care le conțin. Această tehnică a fost implementată în Ouganda pentru minele de Cobalt. Acest proiect a facut parte dintr- un program selecționat si sprijinit de Uniunea Europeană (BioMinE și Bioshale) ( ).

Scopul a fost identificarea resurselor minerale care puteau fi valorificate de biotehnologie precum cobaltul, cupru, nichel, argint, prezente în minereurile aflate în Europa Centrală și în Scandinavia.

Bio-hidrometalurgia are în primul rând, un scop industrial: optimizarea recuperării metalelor cu tehnici mai ieftine și de a exploata zăcămintele cu concentrația metalelor mai slabe. Dar, această știință are și o ambiție asupra mediului. Într-adevăr, bio-hidrometalurgia evită degajarea dioxidului de sulf, gaz periculos produs în cantități mari de piro-metalurgie, procedeu de recuperare majoritar folosit astăzi.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.