Studiul complex al zonelor umede din bazinul de drenaj al raului Somesul Mic

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.66

nivel: Facultate

In cadrul cercetarilor noastre ne-am propus studierea din punct de vedere ecologic a doua dintre tarile mai adanci, unul localizat central, celalalt spre marginea vestica a acestuia in apropierea molidisului. Tinoavele situate in regiunea de izoare si cursul superior a Somesului Rece sunt amplasate la limita superioara a padurii de molid, la altitudini cuprinse intre 1350 si 1700 m pe substraturi [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Studiul complex al zonelor umede din bazinul de drenaj al raului Somesul Mic

In cadrul cercetarilor noastre ne-am propus studierea din punct de vedere ecologic a doua dintre tarile mai adanci, unul localizat central, celalalt spre marginea vestica a acestuia in apropierea molidisului. Tinoavele situate in regiunea de izoare si cursul superior a Somesului Rece sunt amplasate la limita superioara a padurii de molid, la altitudini cuprinse intre 1350 si 1700 m pe substraturi de natura granitica. Cel mai reprezentativ molhas din acesta grupa, de asemenea cu statut de rezervatie naturala si pastrat nealterat, este cel situat la o altitudine de 1600 m, pe platoul tesit al Muntelui Capatana, fiind inconjurata de padure de molid.

Pop (1960) vorbeste de tinoavele sau molhasurile Capatanii avand in vedere ca suprafata acestei mlastini (cca. 13 ha) este impartita in doua de un mic paraias impadurit cu molid si anume: Capatana Est, cu o suprafata de aprox. 5 ha, care are spre nord-est o mica populatie de Pinus mugo (asociatia Pino-mugo-sphagnetum), si Capatana Vest cu o suprafata de aproximativ 8 ha. Per ansamblu forma mlastinii este bombata spre centrul ei, cu grosimea stratului de turba ce depaseste in unele locuri 5m, cu un depozit turbos de aprox. 250.000 m3. Asociatiile vegetale sunt aceleasi cu cele prezentate la mlastina anterioara, mai putin asociatia Rhyncosphoretum-albae.

Si in acest caz ne-am oprit la doua din taurile reprezentative pentru studiul ecologic complex al mlastinii. Mlastina de la Calatele Padure, situata intre comunele Belis si Calatele, la o altitudine de 900 m.
Cea de a doua categorie de zone umede abordate sunt cele din categoria baltilor si a lacurilor de mica adancime, unele cu concentratie mare de sare situate in bazinul Fizesului, afluent al Somesului Mic, in partea inferioara a bazinului sau de drenaj. Substratul geologic bogat in depozite de sare a favorizat dezvoltarea unei zone mozaicate, deosebit de complexe cu zone umede, lacuri si iazuri in portiunile mai inalte ale reliefului deluros al Campiei Transilvaniei, instalandu-se o vegetatie stepica si xerofila.

In ceea ce priveste vegetatia zonelor saraturate, acestea sunt edificate de Salicornia europaea, Limonium gmelinii si Aster tripolium.
Fenomene precum alunecarile de teren, bararea unor cursuri de apa sau prabusirea unor ocne au determinat formarea unor lacuri naturale sau zone umede. Stratul de sare s-a dizolvat treptat, lacurile adancindu-se. Fenomenele de colmatare a lacurilor favorizate de solurile aluviale nisipoase din jur au izolat in timp in unele situatii si prin depuneri de namol samburele de sare, blocand dizolvarea acestuia in apa lacului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.