Structural-functionalismul

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.76

nivel: Liceu

Ca si metoda, demersul functionalist este cunoscut sub numele de "analiza functionala". Aceasta consta in tratarea oricarui fapt social din perspectiva relatiilor pe care le intretine, in sincronie, cu alte fapte sociale in interiorul unui ansamblu care nu este epistemologic necesar sa fie privit ca fiind complet structurat. Notiunea de "functie" trimite doar la ideea interdependentei relative a f[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Structural-functionalismul

Ca si metoda, demersul functionalist este cunoscut sub numele de "analiza functionala". Aceasta consta in tratarea oricarui fapt social din perspectiva relatiilor pe care le intretine, in sincronie, cu alte fapte sociale in interiorul unui ansamblu care nu este epistemologic necesar sa fie privit ca fiind complet structurat. Notiunea de "functie" trimite doar la ideea interdependentei relative a faptelor.

In acest inteles, legaturile observabile in realitate nun sunt promovate la rang de raporturi de determinare sau de legi de functionare. Ceea ce se admite este faptul ca o societate este alcatuita dintr-un numar de elemente identificabile, ca aceste elemente nu sunt dispuse la intamplare, ci urmeaza o anumita logica a configuratiilor si ca evidentierea raporturilor dintre aceste elemente contribuie intr-o oarecare masura la intelegerea fiecaruia dintre ele.

Functionalistii s-au aplecat asupra tuturor campurilor de organizare a vietii sociale: la inceput cu preponderenta asupra familiei, economiei si magiei (Malinowski, Firth, Richards) , mai tarziu, in special sub influenta lui Radcliffe-Brown, asupra relatiilor de rudenie, organizarii politice si a religiei.Marea problema a functionalismului este tautologia pe care se bazeaza explicatiile functionaliste: se presupune explicarea a ceva prin termeni ce apartin aceluiasi sistem inchis. Un fapt social are o anumita functie pentru ca intregul i-o presupune.

Cazul analizei pe care Durkheim o face religiei e cel mai graitor: religia este explicata prin apelul la societate care la randul ei e explicata prin religie. Edmund Leach denunta intrebuintarea functionalista a notiunii de functie ca fiind intemeiata pe un "echivoc logic": ea acopera doua categorii distincte, si anume atat faptele observabile, cat si finalitatile propuse. La randul sau Levy-Strauss scoate in evidenta dogmatismul functionalistilor afirmand ca "sa spui ca o societate functioneaza este un truism; sa spui ca intr-o societate totul functioneaza este o absurditate".

Un alt punct slab al curentului este inabilitatea sa de a da seama de schimbarea sociala, de tensiunile si contradictiile efectiv observabile intr-o societate ca si AZ pe un plan mai adanc AZ de istorie in general.
Cu toate acestea, functionalismul a fost curentul teoretic care a impus definitiv antropologia culturala/sociala ca "stiinta cu drepturi depline" intre celelalte sociale, multi dintre istoricii disciplinei considerand antropologia ca o stiinta sociala moderna doar o data cu aparitia functionalismului.

Vom incerca in continuare sa intelegem de ce, in ciuda limitelor prezentate mai sus, functionalismul s-a dovedit extrem de influent AZ pe termen lung AZ printre antropologi, si deopotriva extrem de prolific din punct de vedere al productiei stiintifice. Pentru aceasta trebuie sa contextualizam istoric aparitia acestui curent, sa clarificam sensul inovatiilor epistemologice pe care le-a propus ca si motivele de natura extra-stiintifica care au contribuit la succesul lui.

La sfarsitul secolului XIX nimic nu garanta apriori statutul antropologului ca fiind un interpret al vietii "primitivilor" mai autorizat decat calatorii si mai ales decat misionarii si administratorii coloniali, cei mai multi dintre acesti fiind in mijlocul nativilor pentru o perioada mai lunga de timp si avand mai bune abilitati lingvistice in limbile indigene.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.