Stresul organizational

5x puncte

categorie: Psihologie

nota: 8.58

nivel:

O analiză a cauzelor generatoare de stres organ izațional relevă posibilitatea departajării celor care acționează exclusiv la nivelul managerilor fală de cele regăsite în rândul executanților, dar și existența unor cauze comune. Cauzele stresului organ izațional specifice managerilor sunt generale, în cea mai mare parte, de conflictele de rol pe care încearcă să le armonizeze în cursul activității[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Stresul organizational

O analiză a cauzelor generatoare de stres organ izațional relevă posibilitatea departajării celor care acționează exclusiv la nivelul managerilor fală de cele regăsite în rândul executanților, dar și existența unor cauze comune. Cauzele stresului organ izațional specifice managerilor sunt generale, în cea mai mare parte, de conflictele de rol pe care încearcă să le armonizeze în cursul activității lor. Cele mai evidente cauze generatoare de stres managerial sunt:

•complexitatea, diversitatea și caracterul de noutate frecventă a sarcinilor curente cu care se confruntă managerul. Solicitările contradictorii provin din gradul ridicat de dificultate și urgență al sarcinilor și lipsa de limp și/sau de cunoștințe profesionale actualizate cerute de rezolvarea lor;
•responsabilitățile mari care însoțesc funcțiile de management. Presiunile pot apărea, ca urmare a dorinței de a concilia interesele organizației, in ansamblu; cu cele ale diferitelor categorii de indivize angajați, acționari, clienți, furnizori. Nu de puține ori, managerul este pus să aleagă și să sacrifice unele interese în favoarea altora, aceste responsabilități fiind însoțite de emoții și sentimente puternice;

•preocuparea pentru viitorul organizației. Conflictul apare între complexitatea și importanța problemelor, cărora managerul trebuie să le găsească rezolvarea, și presiunea exercitată de timpul redus alocat acestora. Se știe că, una dintre deficiențele majore cu care se confruntă managerii, este tendința de a se lăsa copleșiți de problemele cotidiene, relativ minore ca importanță, dar urgente, care consumă o pane apreciabilă a zilei de muncă;
•ritmul alert de adoptare a deciziilor. Presiunea exercitată de schimbările frecvente din mediu determină scurtarea timpului cerul de adoptarea corectă, științifică a deciziilor. Stresul apare prin conștientizarea posibilelor efecte ate unor decizii insuficient elaborate;

•stilul de management neadecvat reflectă conflictul dintre tipul de management care generează un anumit stil și caracteristicile diferite ale activității sau grupului condus;
•centralizarea excesivă a autorității, stres datorat conflictului dintre dorința de a dirija și controla cât mai multe activități și capacități fizice, psihice, intelectuale și resursele de timp, limitate;

•subordonați slab pregătiți. Această cauză generează stres, ca urmare a conflictului dintre dorința de realizare a obiectivelor grupului si lipsa autorității necesare selecției sau concedierii subordonaților;
•prelungirea duratei zilei de muncă, generată de constrângeri ca: termene scadente, schimbări frecvente în prioritățile organizației, folosirea pe scară largă a unor metode și tehnici uzate moral.

Dintre cauzele generatoare de stres manifestate la nivelul subordonaților cele mai frecvente sunt:
•incompatibilitatea cu tipul de management generează stres, ca urmare a conflictului dintre dorința de a-și menține postul și tendința de a riposta față de atitudini, comportamente, gesturi percepute ca ncadecvate;
•delegarea în exces practicată de șefi dă naștere unor presiuni contradictorii intre dorința de afirmare și promovare, și efortul cerut de rezolvarea propriilor sarcini, și concomitent, a sarcinilor multe și/sau dificile primite din partea șefilor;

•teama de pierdere a postului, cauză de stres mai intens în situațiile de criza sau recesiune economică. In general, această cauză afectează prioritar subordonații, dar. în anumite condiții, se poate manifesta și la nivelul cadrelor de conducere, riște generat de concedieri, nesiguranță în ce privește găsirea unui alt loc de muncă.

Atât la nivelul managerilor, cât și al executanților stresul poate fi generat de o scrie de cauze comune:
•dispoziții inaplicabile primite din partea unor superiori sau foruri superioare. Acest stres este datorat presiunii dintre autoritatea și, respectiv, amenințarea posibilei sancțiuni, și realitatea situației inadecvată care af putea fi interpretată ca un reproș față de incompetența sau gradul redus de informare a acestuia; a nu aplica decizia înseamnă nerespectarea procedurilor și a obligațiilor ce decurg din responsabilități:
•presiunea termenelor, manifestată ca discordanță dintre obligația de a rezolva sarcini complexe și/sau dificile, și timpul alocat lor;

•motivația nesatisfăcătoare reflectă conflictul dintre așteptările individului, ca urmare a rezultatelor obținute, și percepa, respectiv, aprecierea diferita a acestora de către cei în drept;
•lipsa aptitudinilor sau a pregătirii necesare postului generează stress, în situațiile in care selecția și promovarea personalului se face după alte criterii decât cele legate de competență profesională. Stresul apare, ca urmare a conflictului dintre dorința de putere (în cazul managerilor) și cea de satisfacere a trebuințelor primare, pe de o parte, și neliniștea datorată posibilei constatări a perforŹmanțelor profesionale scăzute, pe de altă pane;

•aspirația spre funcții superioare, cauză a stresului resimțită de orice individ, ale cărui dorințe, nevoi, aspirații depășesc puterea și/sau veniturile bănești oferite de postul deținut. Nevoile pot intra în conflict cu perspectivele reduse de avansare oferite de organiŹzație, cu criteriile de selecție sau promovare, cărora individul nu le poate face față, cu slandarde de performanță inaccesibile;
•tensiunile familiale pot genera stres, ca urmare a conflictului dintre timpul și interesul acordat problemelor profesionale în detrimentul celor familiale;

•ambiguitatea rolului. Această cauză este generată de:
•deficiențe in proiectarea postului. Exprimarea defectuoasă a obiectivelor sau chiar lipsa precizării lor în fișa postului, sarcinile nedclirnitaie care dau naștere unor lucrări repetate sau paralele la nivelul altor posturi sau compartimente generează nesiguranță, insatisfacția în muncă, frustrarea;

•sistem informațional și/sau formație ineficientă, care furnizează informațiile incomplete, inoportune, nerelevante;
•organizare informală puternică, capabilă să pună în circulație informații neoficiale aflate în evident dezacord cu informațiile furnizate prin canale oficiale.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.