Stilistica presei romane

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Stilistica presei romane

Formarea unui stil propriu, cu o rasfrangere cat mai mare si de lunga durata asupra cititorului/ascultatorului nu poate face abstractie, ci, dimpotriva, trebuie sa tina seama de ambianta culturala, de nivelul intelectual, niciodata omogen, al celor ce il citesc si il asculta. Din punct de vedere stilistic, ziaristul se afla in fiecare moment solicitat de doua forte opuse:

una de a se supune nivelului cititorilor/ascultatorilor sai, folosind procedeele comune, formulele lexicale cele mai raspandite, datorita carora mesajul sau sa poata fi imediat receptat, fie sa propuna formule stilistice noi, modalitati expresive, prin care ceea ce scrie si spune sa aiba o percutanta imediata si sa duca la largirea continua a cercului celor care il citesc sau asculta. Dupa cum exista si cea de-a treia cale, aceea a violentarii obisnuintelor cititorilor, prin

folosirea unui limbaj cat mai crud, cat mai frust, provenind din zone care erau considerate a fi la antipodul exprimarii ziaristice, cum a fost in special Tudor Arghezi. Dupa cum exista momente istorice care uniformizeaza stilul, nu prin incorsetarea expresiei, prin eliminarea a tot ceea ce este personal si nivelarea la cateva formule stereotipe, obligatorii, cum se intampla in regimurile dictatoriale, ci prin uniformizarea spontana.

Ceea ce s-a crezut a fi doar o trasatura a perioadei copilariei ziaristicii romanesti, care a coincis cu avantul miscarilor de eliberare si unitate nationala, s-a dovedit a fi o caracteristica a tuturor momentelor cruciale, fie intrarea in razboi (1916, 1941), fie rasturnarea unei oranduiri si afirmarea unor noi principii de existenta sociala (23 august 1944, 22 decembrie 1989), cand, pe de o parte, perspectiva se exprima in termeni jubilatori, metaforici, apartinand mai degraba taramului liricii, iar despartirea de ceea ce a fost, prin invective.

Stilul - asa cum vom vedea - este conditionat si de structura psihologica a ziaristului, de temperamentul sau, de capacitatea sa de a reactiona diferit in fata unor momente ale vietii contemporane lui si ale istoriei. Pe scurt, afectivitatea celui care scrie/vorbeste imprima o modalitate de expresie, confera stilului o anumita structura incantatorie sau, dimpotriva, manioasa. Si chiar la acelasi ziarist stilul nu este uniform, deoarece alcatuirea lui sufleteasca este propice receptarii emotive sau, dimpotriva, refuzului organic al oricarei influente de natura sentimentala. « mai multe referate din Romana