State cu parlamente unicamerale in Uniunea Europeana

3x puncte

categorie: Economie

nota: 8.58

nivel: Facultate

Referat despre State cu parlamente unicamerale in Uniunea Europeana
Numarul parlamentelor unicamerale este aproximativ acelasi cu cel al celor bicamerale, insa cele mai multe tari cu o singura camera sunt pe continentul african. Foarte multe exemple sunt insa si in Europa, unde Romania apare ca o insula a bicameralismului intre tari cu sistem unicameral. In cadrul Uniunii Europene, 14 din [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: State cu parlamente unicamerale in Uniunea Europeana

Referat despre State cu parlamente unicamerale in Uniunea Europeana
Numarul parlamentelor unicamerale este aproximativ acelasi cu cel al celor bicamerale, insa cele mai multe tari cu o singura camera sunt pe continentul african. Foarte multe exemple sunt insa si in Europa, unde Romania apare ca o insula a bicameralismului intre tari cu sistem unicameral. In cadrul Uniunii Europene, 14 din cele 25 de state au parlamente unicamerale, ca de pilda: Cipru, Luxemburg, Finlanda, Danemarca, Grecia, Luxemburg, Portugalia, Suedia s.a.

Argumentele unicameralismului
Un prim argument ține de filosofia politică și susține faptul că suveranitatea este indivizibilă, deci nu este posibilă, în principiu, divizarea reprezentării naționale, expresie a acestei suveranități. Se justifică preponderența organului legislativ unicameral asupra Executivului. Un al doilea, mult mai frecvent invocat și mai pragmatic, se referă la funcționarea instituțiilor.

Astfel, dacă cele două Camere sunt alese în același moment, pentru aceeași durată și de aceeași manieră, ceea ce comportă același tip de sufragiu, același mod de scrutin și același corp electoral, ele exprimă același interes, au aceeași compoziție și, în consecință, divizarea Parlamentului în două Camere este inutilă. Dacă a doua Cameră nu este o copie mai mult sau mai putin fidelă a celei dintâi, bicameralismul poate deveni o piedică în calea legiferării, producând un blocaj instituțional.

Dacă majoritățile celor două Camere diferă, există riscul ca legea să fie blocată, în cazul bicameralismului egalitar, sau întârziată, în cazul celui inegalitar, consecintă gravă pentru stat, care se vede în imposibilitatea de a îndeplini funcția sa esențială – realizarea dreptului. De asemenea, se afirmă că existența celei de-a doua Camere diminuează forța Legislativului în Executiv. Pentru ilustrarea sistemului s-a ales modelul danez, grec si finlandez deoarece sunt reprezentative pentru sistem și fiecare are particularități semnificative care demonstrează diversitatea și complexitatea sistemelor de guvernare în cadrul U.E.

Modelul Danez
Până în 1953 când a fost revizuită Constituția, Parlamentul Danez a avut două camere: Landsting-ul (camera superioară) și Folketingul (Adunarea Poporului). După acest moment Landstingul a fost suprimat. Folketing-ul este compus din 179 deputați aleși prin vot universal direct, doi din aceștia fiind aleși pentru insulele Feroe și 2 pentru Groenlanda. Durata legislaturii este de 4 ani, putând fi scurtată ca urmare a pierderii de către Guvern a majorității în parlament ori din alte motive.

Procedura constă în dizolvarea Adunării Poporului pronunțată de rege la cererea primului ministru. Este un mijloc comod de rezolvare a unor crize ministeriale sau a unui blocaj parlamentar determinat de destrămarea coaliției majoritare. Singurele limitări ale competențelor Parlamentului vizează respectarea Constituției care este asigurată printr-un control al constituționalității legilor, care poate fi exercitat de orice tribunal. Conform Constituției procedura legislativă presupune 3 examinări succesive a proiectelor și propunerilor legislative de către parlament, la intervale de câteva zile.

Dreptul de a formula și dispune amendamente aparține atât parlamentarilor cât și Guvernului. Proiectele de lege neadaptate pe parcursul unei sesiuni, devin caduce, guvernul neavând la dispoziție nici un alt mijloc de a forța adoptarea, decât amenințarea cu demisia sau dizolvarea Parlamentului.

Promulgarea legii nu se face automat, regele având posibilitatea de a o refuza. Procedura legislativă necesită și un referendum, dacă este impus de Constituție sau dacă 1/3 din numărul parlamentarilor o cer, în termen de 3 zile de la adoptarea legii.

Structura administratiei Folketing-ului (schema)
Modelul grec

Cu excepția regimurilor instituite prin constituțiile efemere din 1832, 1884, 1927, Grecia a avut întotdeauna parlament unicameral(Vouli Ton Ellinon). Conform Constituției din 1975 numărul membrilor Camerii Deputaților este între 200 și 300, Codul Electoral fixându-l la 300, aleși prin sufragiu universal direc, pentru o perioadă de 4 ani.
Parlamentul poate fi dizolvat de Președintele republicii, dizolvarea fiind obligatorie când Parlamentulnu reușește să aleagă noul Președinte al Republicii și facultativă, când două guverne succesive au demisionat; Parlamentul a refuzat investitura a două guverne succesive; compoziția Camerei nu permite o guvernare stabilă și pentru referendum național în probleme de interes național a căror soluție guvernamentală nu a fost aprobate de parlament.

Controlul constituționalității legilor este exercitat de tribunale iar competențele Parlamentului sunt limitate de garanțiile constituționale ale drepturilor fundamentale și alte câteva dispoziții scrise în Constituție. Reglementarea structurilor interne și a funcționării serviciilor statului, este rezervată puterii executive și se face prin decrete organice emise de Președintele Republicii.

O propunere legislativă sau un proiect legislativ guvernamental trebuie să treacă printr-o singură examinare în Parlament, dacă deputații nu decid altfel. Pentru adoptare este nevoie de majoritatea voturilor celor prezenți. Președintele are dreptul să ceară reexaminarea legii înainte de promulgare iar Parlamentul poate delega președintelui puterea de a legifera prin ordonanțe, într-un cadru stabilit printr-o lege de abilitare.

Măsurile de ordin legislativ stabilite de Președinte, în caz de urgență, trebuie supuse ratificării Parlamentului în termen de 40 de zile.

Structura administratiei Parlamentului Greciei (schema)

Modelul finlandez
Eduskunta este parlamentul național finlandez unicameral, compus din 200 de membri aleși prin vot secret de către populația cu drept de vot în vârstă de peste 18 ani (dreptul de a vota este dobândit de orice cetățean finlandez care a împlinit vârsta de 18 ani până la data alegerilor, cu excepția celor decăzuți din acest drept de către o instanță judecătorească). Insulele Ćland beneficiază de un reprezentant în cadrul Eduskunta. Alegerile se desfășoară o dată la patru ani, după sistemul de reprezentare proporțională. 199 dintre reprezentantii Parlamentului sunt alesi printr-un sistem de reprezentare proportionala cu scrutin de lista si vot preferential obligatoriu, scrutinul fiind organizat la nivelul celor 15 circumscriptii electorale care corespund unitatilor administrative ale tarii. In una din circumscriptii (insulele Aland) se alege un singur deputat, anume candidatul care are cel mai mare numar de voturi.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.