Specificul teoretico-metodologic al sociologiei fenomenologice

3x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.78

nivel: Facultate

De aceea, cea cea mai buna a "intoarcerii la lucruri" o constituie aceea a unei "filosofii ca o stiinta riguroasa". Ca metoda filosofica, precizeaza un exeget 116, este modalitatea sistematica prin care lucrurile devin "lucruri percepute de mine", adica "fenomene". Fenomenele nu se confunda cu lucrurile pur si simplu percepute, intrucat perceperea a ceva de catre ego cuprinde si elemente care sunt[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Specificul teoretico-metodologic al sociologiei fenomenologice

De aceea, cea cea mai buna a "intoarcerii la lucruri" o constituie aceea a unei "filosofii ca o stiinta riguroasa". Ca metoda filosofica, precizeaza un exeget 116, este modalitatea sistematica prin care lucrurile devin "lucruri percepute de mine", adica "fenomene". Fenomenele nu se confunda cu lucrurile pur si simplu percepute, intrucat perceperea a ceva de catre ego cuprinde si elemente care sunt doar "aprezentate", adica nepercepute direct si constituie "orizontul intern al fenomenelor" (daca ele apartin aceluiasi lucru) sau "orizontul extern" (daca aspectele apartin altor lucruri la care fenomenul respectiv se poate referi).

atat orizontul intern, cat si cel extern sunt componente ale fenomenelor, dar prin aceasta si ale contiintei eului, pentru ca principala caracteristica a constiintei este intentionalitatea ei, constiinta fiind totdeauna "constiinta de ceva". Continutul inten'ionalitatii constintei defineste noemata, iar dinamica noematei formeaza noesisul, adic stilul specific al constiintei, modul in care ea "intentioneaza". Modificarile pe care le pot suferi atat noema, cat si noesisul privesc diferenta dintre perceptia originara a ceva si toate experientele derivate ale subiectului.

Modificarile noetice vizeaza problema evidentei prin care Husserl intelege "posibilitatea referirii experientelor derivate la o experienta originara" si care asigura posibilitatea distinctiei a ceea ce tocmai s-a intamplat (retention) si ceea ce s-a intamplat mai inainte (recollection), intre protentie si retentie. Pe aceste coordonate putem distingem: a) "insusirea" unui lucru; b) cunoasterea "politetica", adica parcurgerea unor etape, procedee si demonstratii pana la "insusirea" lui; c) cunoasterea nomotetica, adica "insusirea lucrului fara a mai repeta demonstratia (exemplu acceptam ca apa fierbe la 90).

Apreciata pentru incercarea de a depasi apreorismul si formalismul de factura kantiana, precum si a empirismului pozitivist, fenomenologia si reductia fenomenologica a marcat contributii valoroase si in logica (E. Husserl), in teoria valorilor si antropologiei filosofice (M. Scheler); in estetica (R. Ingarden, M. Dufrenne). Ca etapa importanta in gandirea europeana a secolului noastru, fenomenologia lui E. Husserl sta la baza operei unor ganditori ca: M. Heidegger, E. Fink, M. Merleau-Ponty, P. Ricoreur s.a..
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.