Somajul

3x puncte

categorie: Economie

nota: 7.53

nivel: Facultate

Referat despre Somajul
– Somajul structural derivă din reconversiunea unor activităti economice, din restructurările de ramură si subramură impuse de progresul tehnic. Somajul structural apare si ca efect al unei structuri înguste de ramuri si subramuri, caracteristică pentru tările în curs de dezvoltare.
– Somajul tehnologic este efectul introducerii noilor tehnologii, c[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Somajul

Referat despre Somajul
– Somajul structural derivă din reconversiunea unor activităti economice, din restructurările de ramură si subramură impuse de progresul tehnic. Somajul structural apare si ca efect al unei structuri înguste de ramuri si subramuri, caracteristică pentru tările în curs de dezvoltare.
– Somajul tehnologic este efectul introducerii noilor tehnologii, care impun un nou mod de organizare a productiei si a muncii si, în consecintă, o reducere a locurilor de muncă.
– Somajul sezonier este legat de restrângerea activitătii economice în anumite anotimpuri ale anului, datorită conditiilor naturale, în agricultură, constructii de locuinte, lucrări publice si turism etc.; el are caracter ciclic.
– Somajul total presupune pierderea locului de muncă si încetarea totală a activitătii (falimente, restructurarea profilului întreprinderii, închiderea unor unităti nerentabile).

– Somajul partial constă în reducerea duratei de muncă sub nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunzătoare a salariului (săptămână incompletă sau ziua de muncă la o durată mai mică).
– Somajul deghizat cuprinde persoanele declarate si înregistrate la Oficiul fortei de muncă in categoria someri, dar care, in realitate, sunt pe piata gri a muncii. Ele lucrează fără contract de muncă, dar beneficiază de toate drepturile prevăzute in legi privind somerii.
– Există si somajul voluntar, reprezentat de persoanele care refuză locurile de muncă oferite, care se transferă de la un loc de muncă la altul din diferite motive personale: locurile de muncă nu corespund asteptărilor, salariul este prea mic pentru a le asigura un trai decent, condiŃiile de muncă nu le convin. Acesteia îi corespunde somajul frictional.

Estimarea sau măsurarea somajului presupune luarea în considerare a dimensiunii, structurii, intensităŃii si duratei acestuia, într-o perioadă sau alta. În acest sens, se apelează la indicatori cantitativi si structuralcalitativi. Indicatorii cantitativi exprimă mărimea absolută a somajului, adică numărul total al somerilor existent, la un moment dat, pe ansamblul economiei nationale, într-o zonă geografică, în anumite ramuri, profesii, meserii etc.

Rata somajului exprimă procentual mărimea somajului. Se calculează
ca raport procentual între numărul somerilor si populatia activă (populatia ocupată plus someri). În tări ca Spania, Franta, Italia, Germania, rata somajului, în ultimii ani, a fost de peste 10%. În Japonia, rata somajului se situează în jur de 4%, iar în SUA, de 4,3%.

Indicatorii de ordin structural-calitativ se referă la componenta structurală a somerilor după nivelul de calificare, specialităti, meserii, sex, vârstă, etc. Măsurarea somajului necesită luarea în calcul si a altor elemente, cum sunt: intensitatea somajului, adică evidentierea situatiei în care este vorba de reducerea perioadei de lucru, a numărului de ore de muncă săptămânale si diminuarea corespunzătoare a salariului sau de pierderea totală a locului de muncă; durata somajului, ce reprezintă până la reîncadrarea sau reluarea muncii într-un domeniu sau altul.

CONSECINTELE SOMAJULUI
Pe plan economic, se disting consecinte negative ale somajului la nivel national si la nivel de individ - familie. Pe plan naŃional, excluderea unei părti a fortei de muncă influentează dinamica mărimii PIB, în sensul că instruirea, calificarea celor aflati în somaj au presupus cheltuieli din partea individului si societătii, care nu vor putea fi recuperate în situatia somajului de lungă durată; această fortă de muncă, iesită din populatia activă ocupată, nu contribuie la cresterea PIB; societatea suportă costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din partea agentilor economici, salariatilor; existenta
unui somaj de lungă durată, mai ales în rândul tinerilor, poate genera acte de violentă, infractiuni, poate accentua criminalitatea, cu impact asupra întregii societăti.

La nivel de individ-familie, somajul se repercutează negativ asupra venitului. Indemnizatia de somaj este mai mică decât salariul. Prelungirea duratei somajului erodează si economiile, dacă ele există. Se deteriorează calitatea fortei de muncă si este mai greu de găsit un loc de muncă.

POLITICI DE COMBATERE A SOMAJULUI
Politicile active constau din măsuri care să contribuie la
(re)integrarea somerilor în diferite activităti si prevenirea somajului în rândul celor ocupati. Principalele actiuni, măsuri de promovare a politicilor active sunt:
– organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fără o calificare corespunzătoare si recalificarea (reconversia) somerilor în concordantă cu structura profesională a locurilor de muncă.
– stimularea agentilor economici, prin pârghii economico-financiare, în extinderea activitătii economice;
– încurajarea investitiilor, prin acordarea de facilităti în vederea relansării si cresterii economice, a creării de noi locuri de muncă;
– acordarea de facilităti întreprinderilor care angajează someri de lungă durată, precum si tineri ( În România, agentii economici sunt stimulati să angajeze absolventi prin subventionarea, de către Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, a 70% din salariul net.)
– încurajarea efectuării unor lucrări de utilitate publică, pe plan local si national;
– dezvoltarea serviciilor publice în limite rationale, a serviciilor industriale etc.;
– extinderea ocupării atipice: ocuparea pe timp de muncă partial, ocuparea temporară, munca la domiciliu, munca independentă si alte forme de ocupare.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.