Sociologie generala, istoric
7x puncte
categorie: Psihologie
nota: 10.00
nivel: Facultate
Dar abia in 1894, E. Durkheim desemna un obiect de cercetare "precis": faptele sociale. In "Regulile metodei sociologice", el lanseaza o formula celebra: faptele sociale trebuie sa fie tratate ca "lucruri" avand un sens intrinsec, autonom.Despre o comunitate disciplinara propriu-zis sociologica se poate vorbi abia spre sfarsitul secolului XIX. Nu vom insista aici asupra acestor aspecte legate de e[...]
DOWNLOAD REFERAT
Preview referat: Sociologie generala, istoric
Vom adopta perspectiva pragmatismului epistemologic. Pentru a-i analiza valoarea epistemologica, sociologul francez R. Boudon1 compara paradigmele deterministe cu cele interactioniste. In vederea acestei operatiuni trebuie sa adoptam doua postulate:
1) o paradigma nu poate fi analizata pe plan ontologic, ci numai pe plan metodologic. Analiza rationala este evident insuficienta pentru a explica un fenomen cum ar fi nevroza, dar este pe deplin suficienta pentru a explica o seama de comportamente cotidiene: cele care il intereseaza cel mai adesea pe sociolog;
2) pertinenta unei paradigme depinde de contextul de cercetare si, in special, de structura fenomenului de studiat.
In virtutea acestor postulate, toate paradigmele pot fi reformulate in perspectiva individualismului metodologic. Acesta poate fi descompus in mai multe paradigme. Intr-un sens larg, structura sociala este o retea de componente creata prin interactiuni sociale repetate, sablonate. Iata o analogie cu o echipa de fotbal.
Sarcina indivizilor in pozitii specializate, interdependente, regulile jocului, granitele terenului (etc.) transforma o adunatura de indivizi de pe un maidan intr-o unitate care functioneaza si care are teluri specifice. Asemanator, structura sociala transforma un sortiment de oameni intr-un grup, o populatie intr-o societate.
Putem analiza structura sociala plecind de la urmatoarele componente: statusurile, rolurile, relatiile interpersonale si institutiile sociale. « mai multe referate din Psihologie