Social-democratia
7x puncte
categorie: Stiinte Politice
nota: 10.00
nivel: Facultate
Iluminismul german, si in special linia deschisa de Immanuel Kant, lasa liberaideea optimista a unei umanitati morale, mult mai libere si mai fericite datorita educatiei si culturii. Dar, remarcau socialistii, lumea in care traiau ei era mai urata decat cea dinanite, caci, in ciuda inventiilor si dezvoltarii, saracia era mai intinsa si mai vizibila.
Cei care munceau erau cei mai sar[...]
DOWNLOAD REFERAT
Cei care munceau erau cei mai sar[...]
Preview referat: Social-democratia
Cei care munceau erau cei mai saraci si asta ii dezumaniza, lasandu-i indiferenti in fata culturii si moralei, or in aceste conditii fericirea prin cultura nu mai era posibila. De aceea
primii socialisti (si in special Auguste Comte) doreau o alianta intre muncitori si intelectuali indreptata impotriva capitalismului gregar si imoral. Dar solutiile propuse de erau evident utopice, nereusind sa creeze o perspectiva pertinenta asupra viitorului, propunandu-si mai degraba o lupta morala si intelectuala impotriva burgheziei decat o actiune directa si fundamnetata ideologic, asa cum a facut marxismul.
Remarcabila in acest context este multitudinea de oferte revolutionare puse la dispozitia proletariatului de catre intelectuali, iar numarul de curente socialiste sau anarhiste aflate in competitie a si condus la o slabiciune de fond a unui socialism organizat. Incercarea de organizare a unei miscari socialiste coerente s-a lovit de la bun inceput de contradictiile existente in anul miscarii, cat si de ambiguitatea initiala dintre anarhismul colectivist si socialism, ambele fiind miscari revolutionare.
Graba cu care anarhismul isi propunea distrugerea statului si distrugerea a tot ceea ce exista deja, ca fiind contaminat cu spiritul societatii capitaliste a produs reactii de respingere si sentimentul revenirii utopismului. De aceea Marx s-a luptat extrem de mult pentru a-l elimina pe Bakunin din International I-a socialista, tocmai pentru a se delimita de anarhism.O a doua disensiune a aparut din cauza problemei nationale. Alaturi de marxism in procesul de organizare a proletriatului au existat mai multe miscari, dintre care s-a detasat lassalismul, o miscare initiata si condusa de Ferdinand Lassale (1825-1864).
Lassale a fondat Partidul Muncitoresc German Unit (1863), partid care se dorea a fi mai degraba expresia activitatii politice a sindicatelor industriale, decat a unei ideologii socialiste. Lassale era adeptul tezei conform careia muncitorii din fiecare tara trebuie sa isi gaseasca propriul drum spre socialism, pentru ca, pe de o parte, realitatile economice si industriale din fiecare tara difera, si pe de alta parte tacticile politice ale muncitorilor dintr-o tara nu se potrivesc cu cele ale celor din alta tara. Mai mult, Lassale era mult mai etatist decat Marx, considerand ca si in perioada socialista rolul conducator al reformelor sociale trebuie sa revina tot statului. « mai multe referate din Stiinte Politice