Situarea Curtii constitutionale in raport cu autoritatea judecatoareasca

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Situarea Curtii constitutionale in raport cu autoritatea judecatoareasca

Referat despre Situarea Curtii constitutionale in raport cu autoritatea judecatoareasca
Ideea sa va fi impartasita ulterior de Napoleon Bonaparte si inscrisa in Constitutia anului VIII(1799( prin crearea Senatului Conservator.
Desi in conceptia lui Sieyes,Senatul Conservator trebuia sa fie o autoritate independenta si cu puteri deosebite,organismul creat de Constitutia napoleoniana va fi aservit complet Primul Consul,care va deveni,apoi,imparat.

Dupa o perioada de abandonare a ideii controlului de constitutionalitate, Constitutia din 1852 va relua tendintele anterioare,organizand Corpul ponderator,pe care-l definea drept ’’pazitorul pactului fundamental si al libertatilor publice’’. El examina fiecare lege,inainte de promulgare,sub aspectul constitutionalitatii si al principilor de organizare a statului.

De altfel,o asemenea competenta generala de examinare a legilor se va afla la originea viitorului Senat francez,ca o a doua Camera a Parlamentului.

In fine,constitutia din 1958 creeaza Consiliul Constitutional.un organism care a servit ca model unor institutii similare din alte tari europene,intre care si Romania,in actuala Constitutie. Considerat ca o expresie a statului de drept si intruchipare a guvernarii Constituitei, Consiliul Constitutional reprezinta un organ reglator al adversitatii puterilor publice,astfel cum se autoindentifica intr-o decizie din 6 noiembrie 1962.

Competenta sa cuprinde pe langa controlul constitutionalitatii legii- unele atributii in domeniul electoral(referendum,alegeri prezidentiale si parlamentare),atributii consultative(pentru presedintele Republici), precum si de constatare a eventualelor situatii cand presedintele Republici este impiedicat sa-si exercite functiile.

Controlul de constitutionalitate poate fi obligatoriu(in ce piveste legile organice sau regulamenteleCamerelor Parlamentului)ori facultatv(provocat)pentru tratatele internationale si celelate legi.
Curtea Constitutionala din Romania,autoriatate publica politica-jurisdictionalaare o competenta asemanatoare,insa nu identica ,deoarece:
-exercita numai un control facultativ sau provocat de constitutionalitate,nu si un control obilgatoriu ;
-hotaraste asupra exeptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si ordonantelor ;
-verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;
-hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid public.

Toate acestea constituie deosebiri importante intre atributiile celor 2 institutii.Este semnificativ faptul ca daca ,la noi,cetateanul are posibilitatea sa declanseze controlul de constitutionalitate al legii sau ordonantei Guvernului prin invocarea unei asemenea exceptii in cadrul unui proces aflat pe rolul unei instante judecatoresti,care va trebui sa sesizeze apoi Curtea Constitutionala,normele constitutionale franceze nu rganozeaza un contencios de constitutionlalite similar.
Sistemul juridic :

Modelul ” american “ de control este.cum se stie,creatia puterii judecatoresti,dat fiind ca o asemenea competenta nu a fost inscrisa niciodata,textual,in Constitutia S.U.A..Se considera ca piatra fundamentala a acestui edifiviu a constituit-o decizia din 1803 a Curtii supreme de Justitie,pronuntata in cauza “Marbury versus Madison”si redactata de judecatorul John Marshall,presedintele instantei supreme.

Modelul american a fost preluat si la noi,mai intai de catre jurisprudenta(1912-procesul Societatii Tramvaielor Bucuresti),iar apoi a fost inscrs in Constitutia din 1923.

Fundamente :
Sub aspectul fundamentelor teoretice,ambele “modele “ au la origini aceeasi ascendenta:teoria separatiei puterilori in stat. Modelul american este mai paroape de conceptia francezului Montesquieu decat modelul frnacez.

Motivarea john Marshall se cincentreaza asupra rationamentului ca daca pputerile statului-legislativa,executiva si judecatoareasc sunt separat si s eechilibreaza reciproc,atunci neconcordanta legi cu constitutia nu poate fi inlaturata decat printr-un control de constitutionalitate care nu poate fi exercitat decatde puterea judecatoreasca.

Pe temeiul teoriei separatiei puterilor in stat a fost creata ulterior teoria separatiei dintre puterea constituanta si puterile constituite.
La nivelul institutional cel mai inalt in stat se afla Adunarea Constituanta,care,adaptand Constituia,va constitui si celelate autoritati-legislativa,executiva,judecatoreasca-aflate,deci la un nivel subordonat.Adunarea constituanta are o activitaet limitata. Paza Constitutiei,in cazul cand nu este agrata ideea recursului la piterea judecatoreasca ii este incredintata unu organism politic/politico-judiciar :consiliu,tribunal,curte(constitutional ). « mai multe referate din Drept