Sisteme electorale

3x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.13

nivel: Facultate

Scrutinul majoritar uninominal cu 2 tururi
Acest mod de scrutin pare a fi mai just, deoarece în primul tur de scrutin cîstigă candidatul care a obținut majoritatea absolută a voturilor. Dacă nici unul dintre candidați nu obține majoritatea absolută, rămîn în cursă primii doi candidați și alegerile se repetă după 2 săptămîni (scrutinul de balotaj).

La al doilea tur cîștigă ce[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Sisteme electorale

Scrutinul majoritar uninominal cu 2 tururi
Acest mod de scrutin pare a fi mai just, deoarece în primul tur de scrutin cîstigă candidatul care a obținut majoritatea absolută a voturilor. Dacă nici unul dintre candidați nu obține majoritatea absolută, rămîn în cursă primii doi candidați și alegerile se repetă după 2 săptămîni (scrutinul de balotaj).

La al doilea tur cîștigă cel care a obținut cele mai multe voturi, indiferent de numărul participanților la vot. După acest sistem sunt aleși în Romania președintele și primarii. Există un avantaj cert al acestui sistem: el permite alegătorului ca în primul tur să voteze conform preferințelor, iar în al doilea tur să voteze util.

Și acest sistem are cîteva dezavantaje, iar principalul dezavantaj este acela că în turul 2 candidații cu șanse de a cîștiga recurg la “alianțe contra naturii” (pentru a obține numărul de voturi necesare dobîndirii mandatului, partidele fac alianțe nefirești cu formațiuni care până atunci le erau adversare).Acest sistem electoral este simplu și funcțional, dar este acuzat de a promova injustiția electorala, creînd crize de legitimitate pentru cei aleși.

Există și un scrutin de listă plurinominal: constă în votul pe care alegătorul îl acorda unei serii de candidați înscriși pe același buletin. Principiul majoritar se păstreză deși lista este utilizată și în cazul sistemului proporțional , deoarece lista care dobîndește cele mai multe voturi cîștigă toate mandatele din circumscripția respectivă.

Sistemul majoritar, atunci cînd recurge la liste crează următoarele variante:Scrutinul cu lista blocată: alegatorul are un singur vot pe care îl acordă unei liste, fară a putea interveni în alcătuirea ei.
Scrutinul cu vot preferențial: lasă alegătorului posibilitatea de a interveni în alcătuirea listei cu privire la ierarhia propusă de partid (alegătorul înscrie în dreptul fiecărui candidat numărul de ordine pe care consideră că îl merită acesta). Astfel influența cancelariilor patidelor se reduce simțitor.

Scrutinul cu vot alternativ: a fost creat pentru a se realiza și dezideratul majorității absolute. Alegătorul are dreptul la un singur vot, însă el înscrie pe lista pe toți candidații din circumscripție, în ordinea descrescătoare a preferințelor sale. Dacă nici un candidat de pe lista nu obține de la început jumatate +1, atunci ultimul de pe lista este șters, iar voturile pe care le-a primit se redistribuie celorlalți candidați rămași pe listă, în ordinea preferințelor alegătorului; și tot asa pînă cînd un candidat va obține majoritatea absolută.

Scrutinul cu panasaj: permite alegătorului să-și aleagă candidații de pe mai multe liste electorale: alegătorul șterge de pe lista preferată numele unor candidați pe care le înlocuiește cu numele altora, preluați de la alte partide.Sistemul reprezentării proporționale

Promovează 2 dintre marile principii ale sec al XIXlea: reprezentativitatea și proporționalitatea. Peste 57 de state utilizează acest sistem pe care l-a adoptat și Romania din 1990 pînă astăzi.Principiul proporționalității promovează în sfîrșit justiția electorală: el atribuie fiecărui partid un număr de mandate proporțional cu scorul sau electoral, deci cu forța sa numerică reală. Deși pare un sistem just aplicarea sa se face prin recurs la metode matematice extrem de complicate.

Din punct de vedere tehnic, unitațile administrativ - teritoriale sunt și circumscripții electorale, cărora li se alocă un număr de mandate de deputați și senatori proporțional cu populația pe care unitatea administrativă o are (se calculează mai întai coeficienții electorali);
De ex: În Romania un deputat este ales cu 70 000 de voturi, un senator cu 160 000; pe aceste mandate intra în competiție filialele locale ale partidelor. Ele propun alegătorilor o listă de candidați, blocată, completă sau nu).

Matematizarea acestui sistem s-a datorat însă operațiunii de redistribuire a resturilor electorale (redistribuirea se poate face fie pe circumscripție, fie pe țară, utilizînd metode matematice cum ar fi: metoda celui mai mare rest, metoda celei mai mari medii, metoda Dhonght—se utilizează și în Romania, dar utilizează un algoritm foarte complicat. Este metoda utilizată de actuala lege electorală romană).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.