Separatie puterilor in stat

1x punct

categorie: Drept

nota: 9.45

nivel: Facultate

Aparuta in secolul Luminilor, alaturi de alte teorii la fel de tulburatoare si penetrante, ea a fost indreptata impotriva obscurantismului feudal si a inchistarii medievale, impotriva abuzului de putere.

Teoria separatiei puterilor a fost o reactie impotriva monarhiei absolute, considerata de drept divin, forma de guvernamant in care regele concentra in mainile sale puterea suprema[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Separatie puterilor in stat

Aparuta in secolul Luminilor, alaturi de alte teorii la fel de tulburatoare si penetrante, ea a fost indreptata impotriva obscurantismului feudal si a inchistarii medievale, impotriva abuzului de putere.

Teoria separatiei puterilor a fost o reactie impotriva monarhiei absolute, considerata de drept divin, forma de guvernamant in care regele concentra in mainile sale puterea suprema, considerandu-se personificarea statului, de unde si celebra formula a regelui Ludovic al XlV-lea "statul sunt eu" (L'Etat c'cst moi).

Teoria separatiei puterilor a avut un rol aparte, poate decisiv, in promovarea sistemului reprezentativ, adica in valorificarea democratica a relatiei dintre detinatorul suveran al puterii (poporul, natiunea) si organizarea statala a puterii politice, in cautarea, in chiar organizarea statala si functionarea puterii, a garantiilor exercitarii drepturilor omului si cetateaAZnului.

Este o teorie care a stat la baza elaborarii constitutiilor moderneconforme principiului constitutionalismului, Constitutia SUA de la 1787 sau Declaratia drepturilor omului si cetateanului (1789 Franta) stand marturie in acest sens. Astfel, potrivit declaratiei mentionate s-a ajuns la concluzia ca "o societate in care garantia drepturilor nu este asigurata si nici separatia puterilor nu este determinata, nu are o constitutie".

Enuntata de catre John Locke (Traite du gouvernement civil, 1690), teoria separatiei puterilor este definitivata si explicata pe larg de catre Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brede et de Montesquieu, nascut in 1689) in celebra lucrare "Despre spiritul legilor" (1748) a facut din separatia puterilor un eficient instrument al sigurantei cetatenilor.

De aceea , se impune sa observam mai intai principalele idei ce se desprind din aceasta lucrarecare l-a consacrat pe autor ca parintele teoriei clasice a separatiei puterilor in stat.

"Rezulta ca experienta de totdeauna ne invata ca orice om care detine o putere este inclinat sa abuzeze de ea si ca el merge mai departe asa pana ce da de granite. Insasi virtutea are nevoie de ingradiri.Deci puterea trebuie divizata pentru a nu genera in arbitrar" . Obiectul separarii puterilor este simplu definit de Montesquieu :" pentru ca sa nu existe posibilitatea de a se abuza de putere,trebuie ca, pin randuiala statornicita, puterea sa fie infranta de putere"

1. Art. 16 din Declaratia drepturilor omului si cetateanului
Montesquieu constata ca in fiecare stat exista trei feluri de putere - puterea legislativa, puterea executiva privitoare la chestiunile care tin de dreptul gintilor si puterea executiva privitoare la cele care tin de dreptul civil.

In virtutea celei dintai - spunea Montesquieu - principele sau autoritatea face legi , le indreapta sau le abroga pe cele existente, in virtutea celei de-a doua , declara razboi sau incheie pace, trimite sau primeste solii, ia masuri de securitate, preintampina navalirile, in virtutea celei de-a treia pedepseste infractiunile sau judeca litigiile dintre particulari.

Parintele teoriei clasice a separatiei puterilor a stabilit si anumite reguli privind relatiile dintre puteri.Astfel, cat priveste puterea executiva, deoarece cere intotdeauna actiuni prompte, este mai bine exercitata de unul decat de mai multi .

Daca ea ar fi incredintata unei persoane luate din corpul legislativ, atunci nu ar mai exista libertate, pentru ca cele doua puteri ar fi contopite, aceleasi persoane participand mereu la una si la cealalta. Puterea executiva trebuie sa fixeze momentul convocarii corpului legiuitor si durata sesiunilor sale.

Puterea legislativa nu trebuie sa aiba dretul de a tine in loc puterea executiva, caci activitatea executiva, fiind limitata prin natura ei, este inutil de a o ingradi, apoi, ea se refera mereu la chestiuni care cer o rezolvare prompta.

Puterea legislativa poate ancheta si pedepsi pe ministri, dar nu poate face acelasi lucru in ceea ce-l priveste pe monarh. Apoi spune Montesquieu, puterea legislativa nu poate sa judece.Puterea executiva trebuie sa ia parte la legiferare prin dreptul ei de veto.

Tot in teoria lui Montesquieu, corpul legislativ fiind format din doua parti, una va incatusa pe cealalta prin dreptul reciproc de veto, iar amindoua (camerele) vor fi franate de puterea executiva, careva fi franata ea insasi de puterea legislativa. "Aceste trei puteri ar trebui sa ajunga la un punct mort , adica la inactiune.Dar intrucat, datorita mersului necesar al lucrurilor ele sunt silite sa functioneze de comun acord"1

Rezulta din celebra lucrare "Despre spiritul legilor" ca totul ar fi pierdut "daca acelasi om sau acelasi corp de fruntasi , fie al nobililor, fie al poporului, ar exercita aceste trei puteri pe cea de a face legi, pe cea de a aduce la indeplinire hotararile obstesti si pe cea de a judeca infractiunile sau litigiile dintre particulari"2

DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.