Separarea puterilor in stat
3x puncte
categorie: Istorie
nota: 9.83
nivel: Facultate
Celui caruia ii revine meritul de a fi cercetat pentru prima oara mai metodic si intr-o noua lumina principiul separarii puterilor este filosoful si juristul englez John Locke -1632-1704- .El a dat prima formulare acestei doctrine atribuindu-i valoarea unui principiu de organizare a statului. In lucrarea sa "Essay on civil government", filosoful englez sustinea existenta a trei puteri: legislativa[...]
DOWNLOAD REFERAT
Preview referat: Separarea puterilor in stat
Puterea executiva limitata la aplicarea legilor si la rezolvarea unor cazuri care nu puteau fi prevazute prin lege, urmau sa fie incredintate monarhului. Puterea federativa era incredintata tot regelui si avea in competenta sa dreptul de a declara razboi, de a face pace si a incheia tratate. Ideile lui Locke au avut o deosebita importanta pentru istoria doctrinelor politice si au exercitat o influenta certa in viata constitutionala a statelor Americii de Nord.
Ele au fost sursa din care s-a inspirat Charles de Secondat, baron de Montesquieu - 1689-1755- atunci cand, in cartea sa L'esprit des lois a reluat si adancit problema separarii puterilor statului, dandu-i o forma si o stralucire noua. Montesquieu da o formulare precisa si clara acestei teorii care va forma unul din punctele principale ale programelor revolutiilor burgheze. Dupa Montesquieu in orice stat exista trei puteri distincte: puterea legiuitoare, executiva si judecatoreasca.
Aceste puteri trebuie sa fie atribuite unor organe separate si independente unele de altele pentru ca, spune Montesquieu "orice om care are o putere este inclinat sa abuzeze de ea" astfel " pentru a nu se abuza de putere trebuie ca prin asezarea lucrurilor puterea sa opreasca puterea". Puterea publica trebuie sa fie divizata intre mai multe puteri asa incat o putere sa se opuna celeilalte si sa creeze, in locul unei forte unice, un echilibru de puteri. prin faptul ca puterea de comanda in stat se fractioneaza intre mai multe organe care au acelasi interes ca atributiile sale sa nu fie incalcate de celelalte organe, se asigura aplicarea stricta a legilor si respectarea libertatilor individuale.
Ideea separarii puterilor se intalneste si in conceptia lui Rousseau. Pentru acesta puterea legislativa se confunda cu insusi conceptul de suveranitate. Ea nu putea fi exercitata decat pe cale directa, prin votul intregii natiuni si nu putea sa aiba caracter general si impersonal. Puterea executiva sau guvernamantul nu putea sa consiste decat in acte particulare si se distingea in mod necesar de dreptul legiuitorului. Si pentru Rousseau ca si pentru Locke, puterea judecatoreasca nu este ceva distinct, dar spre deosebire de filosoful englez , pentru Rousseau ea este o ramura a puterii executive nu a celei legislative, supusa unor anumite reguli speciale. « mai multe referate din Istorie