Sensuri ale culturii in antropologia culturala

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.73

nivel: Liceu

In antropologia culturala se asuma ca principiu metodologic identitatea inconfundabila a culturilor (faptul ca ele reprezinta unitati independente, intre care pot fi stabilite diferente semnificative) si relativismul cultural (culturile stau toate la acelasi "palier"; au aceeasi "demnitate", nu se ierarhizeaza). Fiecare cultura trebuie analizata in propriul ei context, si nu prin concepte integrat[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Sensuri ale culturii in antropologia culturala

In antropologia culturala se asuma ca principiu metodologic identitatea inconfundabila a culturilor (faptul ca ele reprezinta unitati independente, intre care pot fi stabilite diferente semnificative) si relativismul cultural (culturile stau toate la acelasi "palier"; au aceeasi "demnitate", nu se ierarhizeaza). Fiecare cultura trebuie analizata in propriul ei context, si nu prin concepte integratoare de genul "umanitatii ca intreg" sau a "evolutiei umanitatii".

Trebuie subliniat ca ne gasim azi intr-o imprejurare particulara in ceea ce priveste implicarea conceptuala a "culturii": in contextul discutiilor despre globalizare, "cultura" si derivatele notionale ale termenului primesc o greutate tot mai evidenta. Teoretizarea socialului se face din ce in ce mai mult in termeni culturali, intr-o incercare de a se depasi viziunile totalizatoare care suprimau diferenta culturala. In acest context antropologia se gaseste pe "val";

i se cer expertize, cunostinte ferme despre diferentele culturale; in acelasi timp insa ea este concurata de alte discipline sau campuri de cunoastere mai nou instituite: cultural studies, gender studies, studiile postcoloniale, etc.pozitia "cultura" AZ "civilizatie" prin prisma darvinismului social

Problema relatiei dintre civilizatie si cultura (Germania AZ Franta) a cunoscut un destin aparte dupa publicarea de catre un englez - Charles Darwin AZ a doua carti care au influentat masiv stiintele sociale la inceputul lor, este vorba despre "Originea speciilor" si "Descendenta omului". Tezele enuntate aici au raspuns ambelor tabere, atat celei a universalitatii omului, prin teza originii comune, cat si celei a diferentei culturale, prin teza supravietuirii rasei celei mai puternice.

Unele rase, in interpretarea evolutionista, ar fi mai evoluate decat altele si mai bine echipate in adaptarea la mediu. Haeckel, in Germania, este cel care va trage primul consecintele teoriei lui Darwin, acreditand ideea ca diferentele culturale sunt expresia diferentelor rasiale. Sugestia este dusa mai departe conturandu-se ideea coincidentei dintre rasa, cultura, limba si nationalitate. Se contureaza astfel viziunea biologista,

organicista asupra statului AZ care a facut o impresionanta cariera in Germania, fiind perpetuata pana la cel de-al doilea razboi mondial AZ viziune aflata in opozitie fata de cea centrata pe cetatenie (adusa pe scena istoriei moderne de Revolutia Franceza) cat si fata de cea anterioara, bazata pe ordinea divin-naturala si pe privilegii.
Tot in Germania insa a aparut si un curent opus, promovat de Virchow Rudolf (fostul profesor a lui Haeckel) si a lui Adolf Bastian.

Acestia propun o acceptiune a culturii opusa biologicului, sustinand ca asemenea raselor si culturile sunt hibride, constituindu-se prin imprumuturi diverse, avand origini diverse si fiind intr-o schimbare continua. Acest curent sustinea ca fiintele umane sunt identice in mentalitate, dincolo de particularitatile culturale care se datoreaza mediului local si a contactelor diferite.

Imprumutul cultural (difuzionism) este considerat ca fiind mecanismul principal al schimbarii culturale, imprumut care este intamplator si a carui contingenta pune sub semnul intrebarii ideea unor legi generale ce ar guverna istoria umanitatii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.