Semanatorismul

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Semanatorismul

     Din modesta publicatie de culturalizare, "Semanatorul" devine curand organul unei orientari literare ce va domina cel putin prima jumatate a deceniului dintai al secolului XX si va continua sa ramana pana in zilele noastre, extrem de activa. Acesata prefacere se datoreaza lui Nicoale Iorga. Cu puterea personalitatii sale titanic, marele istoric a transformat idei mostenite din celalalt secol in idei-forta. Fara sa-I adauge noi puncte sau sa le modifice pe cele existente, el a facut din programul "Semanatorului" si din revista isasi un organ de lupta.inca din ultimii ani ai secolului trecut, Iorga pornise o rasunatoare campanie de presa impotriva unor calamitati social-morale, carora le atribuia tot ce era detestabil si ingrijorator in starea de lucruri a timpului si care putea fi,dupa a sa opinie, curmate printr-o rascolire " rascolire sufleteasca profunda", care sa duca la o "noua viata morala, întinsa asupra institutiilor, stapâna peste moravuri si exemplificata prin insasi viata acelor care p predica si carora li se impune cel mai desavarsit rigorism etic". In vasta sa opera de "transformare spirituala", literaturii ii revenea cel mai de seama rol. Literatura nu se va multumi sa furnizeze pilde bune, care sa fie folosite, in nobila lor activitate pedagogica, de catre dascalii de la tara, ci va actiona pentru "rasolirea morala a întregii societati". Se dadea astfel un impuls unor atitudini mai virile, se stimula critica. Dar principala menire a scrisului trebuia sa fie una pozitiva: afirmarea originalitatii sufletesti a neamului romanesc prin valorificarea surselor de inspiratie continute in viata de la tara, cea mai specific romaneasca, in peisajul patriei, in folclor, in istoria nationala. Dezideratele de ordin propriu-zis artistic exprimate in Iorga sunt extrem de vagi, insa foarte precis delimitate. Doctrina Semanatorului respinge "nemernica bâiguiala straina din saloanele cosmopolite", respinge de fapt literatura franceza, in special poezia franceza de dupa 1870. prin conservatorismul sau estetic intolerant, Nicolae Iorga a actionat împotriva evolutiei firesti a literaturii, situându-se pana la urma in afara ei. Insa prin munca sa gigantica( o mie si aproba 300 de carti, peste douazeci de mii de articole si recenzii, conferinte fara numar si alte diverse actiuni), care a avut ca principal obiectiv deshumarea trecutului national, a valorilor lui, stimularea interesului pentru acesta. Pentru tot ce tine de tara, de fiinta neamului, el a dat un nou impuls si a conferit un mare prestigiu creatiei patrunse de spirit national, nutrite din datinile stravechi, din faptele trecutului eroic, jucând din acest punct de vedere un rol asemanator celui îndeplinit altadata de Mihail Kogalniceanu. Vazând in literatura un fapt de cultura in primul rând si numai dupa aceea unul de createi, Iorga, fara a renunta la criteriul estetic, l-a aplicat inconsecvent si arbitrar. Astfel Semanatorismul a ajuns sa fie considerat de multi literatura epigonica, minor romantica, paseista, crescuta in paginile Semanatorului si ale revistelor anexe sau de orientare asemanatoare: Fat-Frumos, Viata literara, Viata literara si artistica, Floarea Darurilor - literatura de idealizare naiva a satului patriarhal si a boierimii de tara, ostila prezentului si mai ales a existentei urbane, punctata uneori de accente xenofobe. La publiacatiile citate au scris insa sustinut Mihail Sadoveanu, St. O. Iosif, incidental Octavian Goga. Ei, in special Goga si Sadoveanu, nefacand, asemenea umilitor versificatori si povestasi ca Ion Ciocârlan sau I.U. Soricu, o literatura ilustrativa, sunt creatori de opere in care se poate identifica spiritul îndrumarilor lui Iorga, adica spiritul bunelor traditii ale scrisului artistic romanesc. Nici unul, nici altul nu s-au recunoscut semanatoristi. « mai multe referate din Romana