Schizofrenie

3x puncte

categorie: Medicina

nota: 8.74

nivel: Facultate

Atât Kraepelin, cât și Bleuler au considerat schizofrenia ca fiind boală organică cerebrală, dar nu au putut aduce dovezi în acest sens. Din acest motiv, mult timp schizofrenia a fost considerată o psihoză funcțională. După descoperirea neurolepticelor în anii '50, s-au dezvoltat ipoteze privind originea monoaminică (dopaminergică) a schizofreniei. Dezvoltarea tehnicilor de imagistică cer[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Schizofrenie

Atât Kraepelin, cât și Bleuler au considerat schizofrenia ca fiind boală organică cerebrală, dar nu au putut aduce dovezi în acest sens. Din acest motiv, mult timp schizofrenia a fost considerată o psihoză funcțională. După descoperirea neurolepticelor în anii '50, s-au dezvoltat ipoteze privind originea monoaminică (dopaminergică) a schizofreniei. Dezvoltarea tehnicilor de imagistică cerebrală și apariția antipsihoticelor atipice au adus noi dovezi privind originea biologică a schizofreniei, îndreptând cercetările către anumite disfuncții neuroanatomice și neurobiochimice, dar dificultatea investigării funcțiilor cerebrale, chiar în condițiile tehnicii moderne (imagistica cerebrală, genetica moleculară, neurofiziologie), este responsabilă de lipsa unui răspuns cert la întrebările privind etiologia schizofreniei.

CLINICA SCHIZOFRENIEI
Debutul este polimorf și nespecific cu simptomatologie discordantă foarte discretă. Oricum, debutul este important din punct de vedere teraŹpeutic, tratamentul precoce și susținut fiind eficace și de bun augur din punct de vedere pronostic.

Debutul insidios și progresiv se întâlnește in 1/3 din cazuri și îmbracă forma clinică a diferitelor simptome clinice nespecifice caracteriale și nevrotice. Scăderea progresivă a activități intelectuale se manifestă prin stări de oboseală,sărăcire a ideației si încetinire a activității intelectuale, ce poate ajunge la imposibilitatea de a efectua un efort susținut. Spre exemplu, un elev sau un student acuză oboseală după un examen sau refuză a se mai prezenta la un alt examen. Bizareria intelectuală se caracterizează printr-un interes particular pentru o problemă filosofică fără legătură cu practica.

Se adaugă un mutism relativ și un comportament de izoŹlare, indiferență afectivă, bizarerii comportamentale, ambivalență față de mediul familial, perplexitate, apatie, neglijență corporală, vestimentară și verbală. Tulburările de afectivitate și de caracter sunt exprimate printr-un dezinteres și o indiferență față de mediu, inversiune afectivă, cu manifestări paradoxale, sentimente inadaptate, pasiune pentru persoane sau obiecte ce nu. prezintă nici un interes, fanatism,capriciozități pasagere,lipsa de respect a conveniențelor sociale, comportament sexual nedisimulat, manifestările nevrotice pot fi de coloratură isterică, obsesivă, fobică și ipohondriacă, Preocupările obsesive constau, în idei prevalente, convingeri bizare și imperative ce se impun spiritului și corpului, de natură sexuală, însoțite de ritualuri obsesive complicate și se conduite exprimate ca o detașare, printr-un zâmbet disŹcordant.

Fobiile au un caracter particular, fiind vorba de dismorfii, interesând propriul corp, creând o stare de anxietate majoră (nasul este deforŹmat dinții, bărbia sunt modificate, părul este implantat ciudat etc).Manifestările ipohondriace dau senzație de dominare și de straniu corporal, iluzii de posedare demonică. Debutul brutal prin episoade acute se poate instala prin bufee delirant-halucinatoare acute, prin stări melancolice sau maniacale atipice, confuzii mintale,impulsiuni ale adolescenților.

Bufeele delirant-halucinatoare constituie experiența primară a schizofreniei și poate fi starea premorbidă de debut a acesteia. Stările melancolice sau maniacale atipice pot constitui debutul unei schizofrenii. Simptomatologia melancolică este atipică și suspectă de schizofrenie debutantă în absența unei etiologii care să susțină melancolia și prin unele simptome cu tablou clinic variat, stări de impulsiune și mânie, ca apărare contra, anxietății, sentimente de depersonalizare, stereotipii, halucinații, idei de persecuție, tentative de automutilare, suicid. Evoluția este hotarâtoare.

Simtomatologia maniacală este atipică și suspectă de o schiyofrenie debutantă atunci când agitația este însoțită de catatonie (muŹtism, impulsiune, sterotipii) când nu există antecedente personale sau familiale de psihoză periodică, cînd domină incoerența de idei, negativisŹmul și agresivitatea, iar starea timică variază repede de Ia euforie la depresie, așa-zisele stări mixte. Confuzia mentală din melancoliile și maniile atipice este rară în bufeele delirante ale schizofreniei.

Crizele adolescenților:comportamente aberante (crize de plîns și rîs, excentricități vestimentare ,sexuale,claustrație) sau impulsiuni sub formă de fugi (bruște,repetate), pe o perioadă îndelungată și automutilări. În toate aceste forme de debut, diagnosticul de schizofrenie nu va fi pus înainte de examinări la 15—30—60 zile. Se va lua în seamă absența contactului cu subiectul în timpul discuției, ca și când cineva vorbește fără a fi auzit, sau se produce o ruptură a ritmului comunicării, expresie a discordanței sub formă de baraj (fraza se oprește la jumătatea ei) sau sub formă de fading, discordanță mimică (manierism, zîmbet inadaptat, rîs paradoxal), automatism mintal și tulburări ale conduitei.

Așadar, diagnosticul de schizofrenie în faza de debut se bazează pe discuția psihiatrică, ce evidențiază sindromul de disociație, rezultat al ambivalenței, al detaŹșării de real, al ermetismului și al bizareriei în domeniul intelectual, afecŹtiv și comportamental (catatonie) și relevă ideile paranoide (influență, straniu, depersonalizare) și organizare pe un mod autist : delir abstract și simbolic, formă a gândirii magice ; pe studiul anamnestic privind datele etiopatogenice și pe examenul psihologic : teste de performanță ce oferă date orientative (ex. : la testul Wechsler-Bellvue apar rezultate ridicate la probele verbale față de cele de performanță, la testele de personalitate, ca de ex. la MMPI, se evidențiază o scară schizofrenică, din seria psihotică si paranoidă, ca și la testele proiective, ca de ex. la Rorschach, ce are o valoare orientativă prin denumirea culorilor, răspunsuri simbolice cu conținut abstract, banalități formulate original si raționalism morbid.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.