Schita de mitologie romaneasca

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.73

nivel: Facultate

A fi roman este sinonim cu a fi ortodox. Greco-catolicul este un roman aproximativ (chiar daca el a inventat nationalismul romanesc acum vreo doua veacuri!), iar ceilalti - romano-catolici, baptisti sau iehovisti - inca si mai aproximativi (sau deloc). Este drept ca si bulgarii si rusii sint ortodocsi. Evident, ei nu sint romani; s-au crestinat de altfel mai tirziu. Poporul roman s-a nascut ca pop[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Schita de mitologie romaneasca

A fi roman este sinonim cu a fi ortodox. Greco-catolicul este un roman aproximativ (chiar daca el a inventat nationalismul romanesc acum vreo doua veacuri!), iar ceilalti - romano-catolici, baptisti sau iehovisti - inca si mai aproximativi (sau deloc). Este drept ca si bulgarii si rusii sint ortodocsi. Evident, ei nu sint romani; s-au crestinat de altfel mai tirziu. Poporul roman s-a nascut ca popor crestin-ortodox. Probabil ca tot stramosii sai geto-daci l-au predispus la crestinism. Nu este un secret ca religia lui Zalmoxis, profund spiritualizata, anunta intr-un fel doctrina crestina.

Romanul este prin excelenta inteligent. Cel putin aceasta trasatura nu i-o neaga nimeni. Poate ca nu este prea harnic, fiindca trebuie sa aiba si el macar un defect. S-ar putea sa existe un raport dialectic intre lenevie (pentru a-i spune pe nume) si inteligenta superioara. Cite n-am putea realiza daca am fi harnici! Dar ne-am obisnuit sa improvizam, sa rezolvam orice fara prea mare bataie de cap, tocmai fiindca sintem capabili sa o facem. Neamtul trebuie sa fie harnic, nu are incotro, lipsindu-i spiritul imaginativ al romanilor. Daca asa stau lucrurile, lenevia devine un fel de "virtute", pretul platit pentru exersarea nestingherita a inteligentei pure.

Este mindria noastra secreta: aceea de a nu fi eficienti, ci inteligenti (calitate, cu siguranta, mai subtila si mai rara decit vulgara eficienta mecanica). Una peste alta - si s-ar mai putea adauga multe - ne place sa ne infatisam ca un neam puternic individualizat, sensibil diferit de celelalte alcatuiri etnice. Intrebarea este daca o suma atit de impresionanta de trasaturi deosebitoare nu risca sa creeze un ecran intre noi si restul Europei. Dramatizarea in care ne complacem a raporturilor dintre noi si ceilalti nu pare a fi chiar calea regala a integrarii europene. Europa este o casa facuta pentru a atenua, nu pentru a exacerba deosebirile dintre neamuri.

Atenuarea neinsemnind, fireste, anulare. Nu se pune problema sa ne prefacem in germani sau francezi, dar pentru a deveni cit de cit europeni poate n-ar strica sa renuntam la cite ceva din romanitatea noastra specifica, de factura, altminteri, mitologica. Sa ne manifestam, de pilda, ceva mai putin "inteligent", dar o idee mai eficient, apropiindu-ne, cum s-ar spune, de comportamentul "german". Sa ne simtim noi, in primul rind, responsabili pentru ceea ce nu merge bine in propria familie, inainte de a da vina pe vecini.

Sa recunoastem ca ne-am facut singuri destul rau noua insine. Sa nu mai contrapunem unitatea nationala unitatii europene. Sa ne lepadam de mania persecutiei si de acea intelegere maniheista a istoriei unde romanii buni sint mereu hartuiti de straini nemilosi. De nu s-ar molipsi si "ceilalti" de fictiunea inalterabilei specificitati romanesti, fiindca in acest caz am risca sa fim tinuti mult si bine dincolo de prag!
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.