Sarpele de Mircea Eliade
5x puncte
categorie: Romana
nota: 9.37
nivel: Gimnaziu
De unde năvăleau deodată atâtea amintiri, atâtea nostalgii? I se părea că mai auzise undeva aceleași cuvinte, de foarte mult timp, când era mică și mătușa Leana îi recita poezii la modă înainte de război:
E o șuviță argintie...
Știuse parcă, înainte ca să le audă, cuvintele ce trebuiau să vină.
Aștepta sfârșitul, căruia vocea de bariton timid îi da o mirată tristețe:
DOWNLOAD REFERAT
De unde năvăleau deodată atâtea amintiri, atâtea nostalgii? I se părea că mai auzise undeva aceleași cuvinte, de foarte mult timp, când era mică și mătușa Leana îi recita poezii la modă înainte de război:
E o șuviță argintie...
Știuse parcă, înainte ca să le audă, cuvintele ce trebuiau să vină.
Aștepta sfârșitul, căruia vocea de bariton timid îi da o mirată tristețe:
....Eu n-am avut copilărie!...
Întocmai cum presimțise ea, fără ca să-și poată stăpâni emoția și neliniștea. Cuvintele acestea îi amintiră deodată chipul zâmbitor al Leanei, grădina cu duzi din Bulevardul Pache și tristețile de atunci. I se păru că e foarte nefericită, că tinerețea ei e un dezastru și că nu o înțelege nimeni, că nu o va înțelege nimeni, niciodată. I se păru atât de deșartă căsătoria ei cu un funcționar superior - după atâta așteptare!...
- atât de triste toate întâmplările... I-ar fi plăcut să se afle acum undeva singură, ascultând romanța și putând să plângă fără sfială. ― Să-mi scrii cuvintele! auzi glasul Dorinei de la celălalt capăt al mesei. Sunt superbe!...
― Cuvintele sunt vechi, răspunse d-l Stamate parcă mai timid.
Numai melodia e nouă... Îmi place, pentru că e o melodie tristă... Se întoarse către Liza, fără ca ea să-l vadă.. Părea destul de surprins de succesul pe care îl avusese glasul lui. Nu primise să cânte decât după multe insistențe. Cunoștea prea puțin pe gazdă, pe ceilalți invitați. Și totuși, ce oameni cumsecade; în special gazdele. O primire atât de grandioasă, aici, la Fierbinți, un biet sat la treizeci de kilometri de capitală...
― Puțin vin cu sifon, dacă nu te superi, se rugă Stere, întinzând paharul gol peste masă.
Liza îl privi dezgustată. „Să faci un asemenea gest, după o romanță... Și ăsta e bărbatul meu..."
― De cine sunt cuvintele? întrebă din nou Dorina. Nu le-am întâlnit până acum...
Vorbea tare, de la capătul mesei, ca să fie auzită și de căpitanul Manuilă. Iși dedea foarte bine seama de ce a fost aranjată petrecerea aceasta, cu atâția invitați, aici la țară, în casa cumnatului ei. „Vor să mă mărite"... îi venea să zâmbească. De câte ori se uita la căpitanul Manuilă și-l vedea mâncând corect, controlându-se neîncetat, nu cumva să-și pună coatele pe masă, i se părea că se pregătește să joace o farsă: ea se va preface că este o tânără care se logodește, iar căpitanul Manuilă va juca rolul logodnicului... Cum, așa, deodată? cu un om pe care nu-l cunoști?!...
― Nu cred că sunt de Bacovia, adăugă ea, tot atât de tare. Și nici de Arghezi...
„Numele acestea vor ului puțin pe domnul căpitan", gândea Dorina. ― ...N-aș putea să spun de cine sunt, se scuză Stamate. Știu că sunt foarte vechi...
Căpitanul Manuilă continua să asculte pe gazdă, fără să ridice ochii. ― ...în condițiile astea, n-aș putea nici eu închiria apartamentul, domnule căpitan, spuse d-na Solomon. Vedeți d-stră, lumea vorbește așa și pe dincolo despre proprietari.
D-na Solomon trase un fum din țigară, lung, cu atenție, apropiindu-și genele. Este exasperant băiatul ăsta cu tăcerea lui. Și n-are nici un subiect de conversație. Oare să se fi îndrăgostit atât de repede?
Căpitanul nici nu îndrăznea să-și îndrepte privirile spre capătul mesei, de unde Dorina zvârlea întruna întrebări. I se dăduse a înțelege, înainte de a ajunge la Fierbinți, în timp ce rămăsese singur cu Stere în mașină, că hotărârea trebuie luată repede. Părinții fetei nu pot aștepta prea mult. Dorina și-a trecut licența în toamnă. Nu că ar avea nevoie să profeseze - căci el doară știe situația -, dar așa a voit ea, i-a plăcut să-nvețe. Și-acum sunt mai multe partide. Și părinții vor să aranjeze într-un fel. Dorina spunea că visul ei este să petreacă luna de miere ca o vacanță, și în străinătate...
― Cine mai vrea o cafea? întrebă d-l Solomon, ridicând mâna în sus. D-na Solomon tresări, fericită că are un motiv să-și părăsească taciturnul ei tovarăș de masă.
― Mă ierți, te rog, un moment!... Să văd de cafele!...
Căpitanul Manuilă roși, înclinând exagerat capul, ca și când ar fi vroit să spună: „Vai, doamnă; desigur! D-stră, ca gazdă"... Dădu cu ochii de Dorina, care părea că-l privește visătoare, și zâmbi, începea să capete curaj.
― Văd că vă place poezia, domnișoară, vorbi el pe neașteptate. Se făcu deodată tăcere. Dorina se îmbujoră brusc și începu să-și numere mărgelele din jurul gâtului. Auzind că începe discuția despre poezie, Stamate se plecă atent deasupra mesei, curios să asculte. ― Îmi plac doar anumiți poeți, vorbi Dorina. Și mai mult moderni... ― Am băgat de seamă, zâmbi căpitanul Manuilă. Versurile de-adineauri nu le-ați recunoscut, deși nu sunt atât de vechi. Sunt din Radu Rosetti...
Liza privi cu mirare pe căpitan. Așadar, nu e chiar atât de prost... « mai multe referate din Romana
E o șuviță argintie...
Știuse parcă, înainte ca să le audă, cuvintele ce trebuiau să vină.
Aștepta sfârșitul, căruia vocea de bariton timid îi da o mirată tristețe:
Preview referat: Sarpele de Mircea Eliade
E o șuviță argintie...
Știuse parcă, înainte ca să le audă, cuvintele ce trebuiau să vină.
Aștepta sfârșitul, căruia vocea de bariton timid îi da o mirată tristețe:
....Eu n-am avut copilărie!...
Întocmai cum presimțise ea, fără ca să-și poată stăpâni emoția și neliniștea. Cuvintele acestea îi amintiră deodată chipul zâmbitor al Leanei, grădina cu duzi din Bulevardul Pache și tristețile de atunci. I se păru că e foarte nefericită, că tinerețea ei e un dezastru și că nu o înțelege nimeni, că nu o va înțelege nimeni, niciodată. I se păru atât de deșartă căsătoria ei cu un funcționar superior - după atâta așteptare!...
- atât de triste toate întâmplările... I-ar fi plăcut să se afle acum undeva singură, ascultând romanța și putând să plângă fără sfială. ― Să-mi scrii cuvintele! auzi glasul Dorinei de la celălalt capăt al mesei. Sunt superbe!...
― Cuvintele sunt vechi, răspunse d-l Stamate parcă mai timid.
Numai melodia e nouă... Îmi place, pentru că e o melodie tristă... Se întoarse către Liza, fără ca ea să-l vadă.. Părea destul de surprins de succesul pe care îl avusese glasul lui. Nu primise să cânte decât după multe insistențe. Cunoștea prea puțin pe gazdă, pe ceilalți invitați. Și totuși, ce oameni cumsecade; în special gazdele. O primire atât de grandioasă, aici, la Fierbinți, un biet sat la treizeci de kilometri de capitală...
― Puțin vin cu sifon, dacă nu te superi, se rugă Stere, întinzând paharul gol peste masă.
Liza îl privi dezgustată. „Să faci un asemenea gest, după o romanță... Și ăsta e bărbatul meu..."
― De cine sunt cuvintele? întrebă din nou Dorina. Nu le-am întâlnit până acum...
Vorbea tare, de la capătul mesei, ca să fie auzită și de căpitanul Manuilă. Iși dedea foarte bine seama de ce a fost aranjată petrecerea aceasta, cu atâția invitați, aici la țară, în casa cumnatului ei. „Vor să mă mărite"... îi venea să zâmbească. De câte ori se uita la căpitanul Manuilă și-l vedea mâncând corect, controlându-se neîncetat, nu cumva să-și pună coatele pe masă, i se părea că se pregătește să joace o farsă: ea se va preface că este o tânără care se logodește, iar căpitanul Manuilă va juca rolul logodnicului... Cum, așa, deodată? cu un om pe care nu-l cunoști?!...
― Nu cred că sunt de Bacovia, adăugă ea, tot atât de tare. Și nici de Arghezi...
„Numele acestea vor ului puțin pe domnul căpitan", gândea Dorina. ― ...N-aș putea să spun de cine sunt, se scuză Stamate. Știu că sunt foarte vechi...
Căpitanul Manuilă continua să asculte pe gazdă, fără să ridice ochii. ― ...în condițiile astea, n-aș putea nici eu închiria apartamentul, domnule căpitan, spuse d-na Solomon. Vedeți d-stră, lumea vorbește așa și pe dincolo despre proprietari.
D-na Solomon trase un fum din țigară, lung, cu atenție, apropiindu-și genele. Este exasperant băiatul ăsta cu tăcerea lui. Și n-are nici un subiect de conversație. Oare să se fi îndrăgostit atât de repede?
Căpitanul nici nu îndrăznea să-și îndrepte privirile spre capătul mesei, de unde Dorina zvârlea întruna întrebări. I se dăduse a înțelege, înainte de a ajunge la Fierbinți, în timp ce rămăsese singur cu Stere în mașină, că hotărârea trebuie luată repede. Părinții fetei nu pot aștepta prea mult. Dorina și-a trecut licența în toamnă. Nu că ar avea nevoie să profeseze - căci el doară știe situația -, dar așa a voit ea, i-a plăcut să-nvețe. Și-acum sunt mai multe partide. Și părinții vor să aranjeze într-un fel. Dorina spunea că visul ei este să petreacă luna de miere ca o vacanță, și în străinătate...
― Cine mai vrea o cafea? întrebă d-l Solomon, ridicând mâna în sus. D-na Solomon tresări, fericită că are un motiv să-și părăsească taciturnul ei tovarăș de masă.
― Mă ierți, te rog, un moment!... Să văd de cafele!...
Căpitanul Manuilă roși, înclinând exagerat capul, ca și când ar fi vroit să spună: „Vai, doamnă; desigur! D-stră, ca gazdă"... Dădu cu ochii de Dorina, care părea că-l privește visătoare, și zâmbi, începea să capete curaj.
― Văd că vă place poezia, domnișoară, vorbi el pe neașteptate. Se făcu deodată tăcere. Dorina se îmbujoră brusc și începu să-și numere mărgelele din jurul gâtului. Auzind că începe discuția despre poezie, Stamate se plecă atent deasupra mesei, curios să asculte. ― Îmi plac doar anumiți poeți, vorbi Dorina. Și mai mult moderni... ― Am băgat de seamă, zâmbi căpitanul Manuilă. Versurile de-adineauri nu le-ați recunoscut, deși nu sunt atât de vechi. Sunt din Radu Rosetti...
Liza privi cu mirare pe căpitan. Așadar, nu e chiar atât de prost... « mai multe referate din Romana
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Test de cultura generala la fotbal: Pele
Identifica vedetele!
Testul filmelor cu Arnold Schwarzenegger
Test de cultura generala: Brad Pitt
CAUTARI RECENTE
- tricotarea ciorapului masina circulara[...]
- tudor balosu caracterizare
- De-abia plecasesi de Tudor Arghezi
- De-abia plecaserÄm
- Cruciadele,istoria razboiului pentru eliberarea pamantului sfant[...]
- Eu gica si fetita fericitÄ
- lucrare pe tema asociatiilor pentru protectia consumatorilor[...]