Sangele - lichid coloidal

3x puncte

categorie: Medicina

nota: 7.78

nivel: Liceu

Considerat ca o varietate de țesut conjunctiv, sângele este constituit dintr-o substanță fundamentală –plasma- care conține în suspensie diverse elemente celulare superior diferențiate (eritrocite, leucocite, plachete). Cele două componente fundamentale ale sângelui –plasma și elementele figurate- aparțin lichidelor extracelulare și, respectiv celor intracelulare și sunt separate între[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Sangele - lichid coloidal

Considerat ca o varietate de țesut conjunctiv, sângele este constituit dintr-o substanță fundamentală –plasma- care conține în suspensie diverse elemente celulare superior diferențiate (eritrocite, leucocite, plachete). Cele două componente fundamentale ale sângelui –plasma și elementele figurate- aparțin lichidelor extracelulare și, respectiv celor intracelulare și sunt separate între ele prin membranele celulelor sanguine, între acestea lichide biologice cu coonstituție biochimică diferită având loc permanent intense schimburi. Raportate procentual la volumul sanguin total elementele figurate, determinate cu ajutorul hematocritului, reprezintă aproximativ 40% la bărbat și 36% la femei, din care 1% sunt leucocitele și plachetele, iar restul este constituit de hematii.

Dintre aceste proprietăți menționăm:

- greutatea specifică a sângelui, variabilă între 1057-1067 la bărbați și 1056-1061 la femei, este dependentă de procentul elementelor figurate și în special de cantitatea de hemoglobină și, în mai mică măsură, de valoarea proteinemiei; în schimb greutatea specifică a palsmei (normal 1027-1031) este corelată direct cu concentrația proteinelor prezentând variații importante în diverse stări patologice în funcți de proteinemie;voscozitatea sîngelui total – forța care se dezvoltă datorită frecării păturilor de lichid în cuegere laminară variază la bărbați ăntre 4,0-4,5 și la femei 3,5-4,5 și depinde direct de proporția eritrocitelor, având deci valori mult crescute în poliglobuli și scăzute în anemii. În schimb, vâscozitatea serului-normal între 1,6-2,2 – este condiționată atât de concentrația proteinelor, cât și de starea lor de dispersie fizică și, în mai mică măsură, de raportul albumine, globuline ceea ce explică modificările în diversele tipuri de disproteinemii;

- presiunea osmotică a sângelui dată de numărul de particule dizolvate în plasmă se exprimă prin scăderea punctului crioscopic. Eritrocitele nu influențează punctul criocopic și de aceea această constantă are valori egale în sângele total și în plasmă. De asemenea proteinele plasmatice constituind un număr mic de particule nu au importanță deosebită în influențarea punctului crioscopic, determinarea acestuia îniante și după precipitarea proteinelor serice inducând o diferență de numai 0,01 grade. Presiunea osmotică a serului depinde deci aproape exclusiv de cristaloide și mai ales de NaCl. Punctul crioscopic sanguin –unul din factorii importanți ai homeostaziei – este menținut constant prin mecanisme adecvate chiar și în diverse stări patologice, cu excepția exsicozelor și a nefropatiilor bilaterale;

- reacția sângelui este usor alcalină, în condiții fiziologice pH plasmatic fiind între 7,35-7,40. Constantă de cea mai mare importanță pentru activetatea unor sisteme enzimatice reacția sanguină este menținută în limite nornale prin mecanisme complexe fizicochimice și fiziologice.

Rolurile fundamentale ale sângelui, condiționate de permanentan lui circulație în sistemul vascular, au ca rezultat menținerea constantelor fiziochimice și biochimice ale mediului extracelular. Sângele aproximează continuu lichidele extracelulare cu O2 și substanțele nutritive și plastice necesare celulelor și epurează mediul extracelular de produșii de secreții și de catabolism rezultați din activitatea celulară. Prin circulația lui continuă, precum și prin anumiți constituenți specifici , sângele deține roluri fundamentale în procesele de termoreglare, de apărare antiinfecțioasă, în menținerea echilibrului acido-bazic, în homostază etc.

PLASMA SANGUINĂ

Plasma –partea necelulară a sângelui- este mediul lichid prin intermediul căruia se fac schimburile dintre sânde și lichidele interstițiale și, prin acestea, dintre sânge și celule. Constituită din 90% apă și 10% reziduu uscat, plasma conține diverse substanțe organice și minerale de importanță fundamentală pentru organism.

Substanțele organice reprezintă aproximativ 9% din reziduu uscat al plasmei și constau din proteine, lipide, glucide, diverse combinații ale acestora și produși intermediari sau finali ai metabolismului lor. Unii din constituenții organici plasmatici sunt substanțe energogeneticesau plastice utilizate permanent de celule pentru diversele lor activități, iar alții sânt produși celulari de catabolism (uree, acid uric ect) sau produși biologic activi (hormoni, enzime), care exercită roluri coordonatoare de importanță fundamentală. Mecanismele de reglare și metabolismul acestor diverși constituenți organici ai plasmei sânt descrise pe larg în alte capitole.

Substanțele anorganice reprezintă doar 1% din reziduul uscat al plasmei și sunt reprezentate de cloruri, fosfați, sulfați, bicarbonați de Na, K, Ca, precum și anumite elemnte care în cantități minime dețin roluri de maximă importamță (Co, Zn, Mn, Li). Cele mai multe substanțe sunt prezente în plasmă sub formă ionizată, formă sub care intervin în diverse reacții fiziologice.

DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.