Rujeola

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Rujeola

2. ETIOLOGIE virusul rujeolic, tip ARN, familia Paramyxoviridae, genul Morbilivirus;
inactivat rapid de caldura, lumina, UV, pH acid, dezinfectante obisnuite, avand rezistenta scazuta in mediul extern.
3. MANIFESTARILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
In perioada 1994-1996 s-a observat o scadere a morbiditatii prin rujeola, care a fost urmata in 1997 de o crestere spectaculoasa la 104,58%ooo locuitori (in Romania) si din nou de o scadere a incidentei in 1998 la 42,43%ooo locuitori.Dupa introducerea vaccinarii, rujeola evolueaza sporadic-endemic, cu un numar mai mare de cazuri in urban fata de rural, grupa de varsta cea mai afectata fiind 0-1 an, urmata de 1-14 ani.

4. DIAGNOSTIC POZITIV
4.1. DIAGNOSTIC CLINIC
Perioada de incubatie dureaza in medie 10 zile a 1 zi.
Perioada prodromala (de invazie, preeruptiva, catarala) dureaza 3-6 zile; are un debut brusc, cu febra, alterarea starii generale, fenomene catarale si modificari buco-faringiene.Febra, precedata de frisoane, ajunge la 39ºC si peste; poate diminua la sfarsitul perioadei prodromale si creste din nou in perioada eruptiva (tendinta bifazica).

Modificarile catarale manifestate prin catar conjunctival, al tractului respirator si al mucoasei digestive - element caracteristic pentru debutul rujeolei. Congestia conjunctivala si edemul pleoapelor cu lacrimare intensa, rinorea abundenta, apoasa sau muco-purulenta, dau copilului aspectul caracteristic, plangaret. Catarul respirator poate afecta laringele, cu laringita, cu tuse, disfonie, sau traheea si bronsiile, ca traheobronsita, cu tuse productiva si raluri ronflante si sibilante stetacustic. Inflamatia catarala a mucoasei digestive poate duce la aparitia varsaturilor, epigastralgiilor, scaunelor diareice muco-apoase sau muco-sangvinolente.

Modificarile buco-faringiene sunt de asemenea caracteristice. Se constata enantem congestiv difuz al valului, amigdalelor si faringelui, cu puncte hemoragice de 3-5 mm si contur neregulat. Limba este saburala cu depozit albicios si marginile rosii. In ultimele 24-48 ore ale perioadei prodromale apare semnul Koplik exprimat prin micropapule albicioase, granulare, izolate sau grupate, inconjurate de o areola congestiva, localizate pe mucoasa jugala, gingivala in apropierea ultimilor molari sau in santul jugo-maxilar si care sunt aderente la mucoasa; pot persista pana in ziua 1-2 din perioada eruptiva. Prin frecventa ridicata cu care se intalneste, semnul Koplik are o certa valoare diagnostica, fiind un semn patognomonic. « mai multe referate din Medicina