Romanul subiectiv modern - Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Romanul subiectiv modern - Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi

Referat despre Romanul subiectiv modern - Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi
Una dintre trasaturile romanelor camilpetresciene este substantialitatea (reflecta esenta concreta a vietii), ele devenind monografii ale unor idei. Astfel, "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi", publicata in 1930, vizeaza domenii ale spiritului: iubirea, gelozia, moartea, iar personajele sunt exemplificari ale acestor idei.

Realist subiectiv, si Camil Petrescu urmareste autenticitatea scriiturii, dar aceasta este cautata in interior, in constiinta: "Sa nu descriu decat ceea ce vad, ceea ce aud, ceea ce inregistreaza simturile mele, ceea ce gandesc eu...".

Pentru a realiza acest deziderat, el recurge la un discurs narativ actorial, naratorul este si personaj, naratiunea fiind homodiegetica. In acelasi scop este utilizata si anamneza (reactualizarea faptelor, ideilor si sentimentelor), supusa insa memoriei involuntare (fluxul unor imagini, idei derulate fara control si ordine).

In romanul amintit, realitatea psihologica a individului, a felului unic de a vedea lumea este evidentiata prin destinul personajului - narator, Stefan Gheorghidiu, care traieste doua drame: a iubirii si a razboiului.

Titlul este simbolic; metafora noptii reprezinta fie incertitudinea protagonistului, fie irationalul din viata unor personaje.

Modalitatile de surprindere a trairilor lui sunt: introspectia, observatia sociala, politica, familiala etc. si tehnica jurnalului (bazata pe jurnalul de campanie al autorului).

Urmarind realitatea subiectiva, si compozitia este adecvata starilor eroului: capitolele I si VI din prima parte sunt continuate in partea a doua, iar patru capitole (de la II la V inclusiv) sunt un roman in roman, cuprinzand retrospectiva celor doi ani si jumatate dinaintea prezentului naratiunii; capitolele I si VI, ca si toata partea a doua, sunt un roman jurnal, incadrandu-se in realismul subiectiv. Principiul compozitional este al memoriei involuntare, declansata de o dezbatere de idei.

Din perspectiva narativa a focalizarii interne, Stefan Ghorghidiu, un intelectual (student la filosofie), este surprins in momentul concentrarii la Dambovicioara in 1916, in timpul Primului Razboi Mondial.

Actiunea primului capitol, "La Piatra Craiului in munte" este posterioara intamplarilor din restul Cartii intai. Capitolul pune in evidenta cele doua planuri temporale: timpul cronologic (al evenimentelor de pe front) si timpul psihologic (trecutul povestii de iubire).

Stefan Gheorghidiu asista la popota la o discutie despre dragoste si fidelitate pornind de la un fapt divers din presa: un barbat si-a ucis sotia infidela si a fost achitat de tribunal. Aceasta discutie declanseaza memoria afectiva a protagonistului, care-si aminteste de perioada celor doi ani si jumatate de casnicie cu Ela. Se casatorise din dragoste, sentiment care aducea in viata lor de studenti saraci o bogatie spre care nazuiau amandoi.

Dar mostenirea neasteptata lasata lui Stefan de unchiul sau bogat transforma radical viata tanarului cuplu. Ela se adapteaza rapid lumii mediocre si snoabe a milionarilor analfabeti si a afaceristilor lacomi. Dupa calatoria la Odobesti, cand Ela da atentie unui dansator descins din cabaretele Parisului (Grigoriade), iubirea lui intra intr-o faza a incertitudinii si a geloziei.

Eroul refuza abdicarea de la idealul sau de iubire absoluta asa incat cei doi, care nu mai gandesc la fel, se despart. Dupa un asemenea moment dureros, la o intalnire intamplatoare relatata in capitolul "Asta-i rochia albastra" intervine fluxul memoriei involuntare, prin care cei doi retraiesc starea de beatitudine si implinire din momentul in care Ela purta aceeasi rochie. « mai multe referate din Romana