Romantismul

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Romantismul

�n literatura universal� cei mai importan�i scriitori romantici sunt: Byron, Kcats, Shelley, Shakespere- �n Anglia, Novalis, Chamisso, Heine �n Germania, Lamartine, V.Hugo, Al.Dumas - tat�l, Stendhal �n Fran�a, Pu�kin, Lermontov �n Rusia.
Romantismul rom�nesc prezint� caractere proprii, specifice condi�iilor sociale �i politice din �ara noastr�. Mai �nt�i trebuie remarcat faptul c� la noi, romantismul, cu toate ca predomin�, coexist� al�turi de clasicism �i realism. La scriitori ca Alexandrescu, Negruzzi, Alecsandri, g�sim, al�turi de atmosfera romantic� dominant� �i elemente clasice sau realiste. �n al doilea r�nd, romantismul, �n �ara noastr�, este stimulatorul luptei pentru eliberare �i al de�tept�rii con�tiin�ei na�ionale. Literatura romantic� din perioada pa�optist� nu se pierde �n zugr�virea zbuciumului �i a c�ut�rilor intime, ea este o literatur� angajat�, pus� �n slujba idealului na�ional. Romantismul rom�nesc apare ca o mi�care unitar�, cu un program bine definit, care ridic� literatura noastr� de la �ncerc�rile minore ale V�c�re�tilor, la geniul universal al lui Eminescu.
�n evolu�ia mi�c�rii romantice din �ara noastr�, se pot distinge mai multe etape. �ntr-o prima etap�, preromantic�, scriitori cum sunt Vasile C�rlova, Heliade R�dulescu sau Gh. Asachi prezint� o literatur� a ruinelor cu un u�or regret fa�� de un trecut eroic care poate servi ca exemplu al luptei prezentate �n care visul, fantasticul �i medita�ia primeaz�.
O a doua etap�, momentul pa�optist propriu-zis, aduce o poezie liric�, militant�, patriotic� �i vizionar�, de evocare istoric�, cu r�d�cini ad�nci �n bogatul filon folcloric, a�a cum apare la scriitori ca B�lcescu, Bolintineanu, Alexandrescu, Russo, Kog�lniceanu, Alecsandri sau la ardeleanul Andrei Mure�ianu.
O a treia etap� postpa�optist� c�nd burghezia realizeaz� monstruoasa coali�ie tr�d�nd masele populare, duce la maturizarea estetic� a romantismului, dar �i la o reac�ie critic� �i pamfletar� fa�� de societate sau platitudini elegiace, pesimiste chiar, de refugiu �n natur� �i mitologie, a�a cum se manifest� la genialul nostru poet Mihai Eminescu.
Filonul romantic, ca manier� de crea�ie �i atitudine fa�� de via��, se prelunge�te apoi �i mai t�rziu prin opera lui Obodescu, Hasdeu, Macedonski, Goga, Sadoveanu.
Principalele caracteristici ale romantismului rom�nesc pa�optist r�m�n patriotismul �i lupta pentru realizarea idealului na�ional, o con�tiin�� militar� cet��eneasc�, o inimoas� d�ruire �i slujire a poporului.
Specificitatea romantismului rom�nesc se exprim� �n specii literare ca doina �i balada de inspira�ie popular�, medita�ia �i elegia, drama, legenda istoric� �i poemul �n versuri sau �n proz� �i se concretizeaz� �n opere de aparte �inut� estetic� �i �nalt mesaj patriotic. Operele reprezentative pentru romantismul rom�nesc sunt: ,,Poezii populare ale rom�nilor", ,,Coana Chiri�a la Ia�i"(Vasile Alecsandri), C�ntarea Rom�niei (Alecu Russo).
Principalele caracteristici ale romantismului universal:
- romantismul �nl�tur� �i neag� normele si metodele prescrise de clasicism; nu exist� dec�t legi generale, specifice artei literare �n sine, izvor�te din natura compozi�iei sau a subiectului tratat.
- fat� de suprema�ia legii �i a unui ra�ionalism rece, romantismul afirm� primatul subiectivit��ii, al sentimentului �i fanteziei creatoare, al spontaneit��ii si sincerit��ii emo�ionale.
- izvoarele de inspira�ie, ca �i temele operei literare sunt mult l�rgite, d�ndu-se o aten�ie deosebita tradi�iei populare, istoriei si folclorului, considerate ca manifest�ri specifice ale genului popular; natura, cu totul ignorat� �n literatura clasic� devine obiect de admira�ie �i mijloc de exprimare a sentimentelor.
- personajele sunt luate din toate categoriile sociale, cu prec�dere oameni din popor sau care reprezint� interesele �i lupta poporului. Romanticii �i manifest� preferin�a pentru personaje excep�ionale care impun, fie prin grandoare si noble�e sufleteasc�, fie prin slu�enia lor fizic� (Coco�atul de la Notre Dame de Paris) sau decaden�� moral�. �n toate cazurile personajele sunt atent individualizate, zugr�vite �n complexitatea vie�ii sociale si psihice, �n continu� �i, adeseori, nea�teptat� transformare.
- �n timp ce clasicismul condamn� limbajul popular, socotind unele cuvinte inestetice �i vulgare, romancierul introduce �n literatur� un limbaj metaforic, un vocabular comun �i suculent, ca �i noi categorii estetice, ca ur�tul, grotescul - �n opozi�ie cu frumosul, feericul sau fantasticul, pentru c� antiteza �i contrastul sunt procedee specifice artei romantice. Antiteza nu o g�sim numai �n conflictul operei sau �ntre personaje diferite: adeseori acela�i personaj este creionat �n tr�s�turi contraste - un fizic frumos ascunde un suflet murdar �i pervers, �n timp ce o figur� resping�toare are un suflet nobil.
- genurile �i speciile literare respectate riguros de clasicism sunt supuse unor fuzion�ri �i transform�ri inedite: lirismul este introdus �n epic �i dramatic, comicul este amestecat cu tragicul; �n aceia�i poezie liric� pot fi g�site elemente de od�, imn, medita�ie, satir� sau pastel; �n proz� apar elemente de poem, de peisaj pitoresc zugr�vit cu lirism, �ntr-o ac�iune captivant�, adeseori aventuroas�; �n dram� asist�m la un conflict violent �n care se �nfrunt� eroi antagonici care cultiv� tirada retoric�, iar ac�iunea se �ncheie adesea printr-o ,,lovitur� de teatru".
Particularit��ile romantismului
Global privind romantismul a fost o mi�care con�tienta de ea �ns�i �i mai cu seam� de ceea ce opunea sistemului de idei estetice p�n� atunci �n vigoare.
Sub semnul romantismului ca o particularitate apare drama romantic�. Se afirm� c� Victor Hugo este teoreticianul ei tumultos. Drama romantic� apare �n urma unei evolu�ii lente cu origini �n tragedia clasic�. Pe parcursul acestei evolu�ii �nt�lnim drama burghez�, comedia lacrimogena �i melodrama. Visul, viziunile, �nt�mpl�rile supranaturale, atrac�ia pentru elementul ocult �i g�se�te locul �n produc�ia dramatic�, sfid�nd uneori legile teatrului care pretinde personaje cu existen�� proprie, antrenate �n ac�iuni obiectiv justificabile. �n domeniul dramei romantice se remarc� �n Germania Zacharias Werner, Heinrich von Kleist, �n Fran�a se remarc� V. Hugo care are ca model pe Shakespere.
Un alt model care are la baz� romantismul este romanul epocii romantice �n care istoria poate fi obiectul unei neg�ri sau dimpotriv� a�a cum se �nt�mpl� �n romanul lui Xalter Scott o realitate fundamental�, generatoare de conflicte sociale si psihologice.
Dintre speciile literare care se afirm�, se dezvolt� �i cunosc apogeul av�nd o grandioas� r�sp�ndire �n romantism, romanul istoric este �n cel mai �nalt grad ilustrativ pentru specificul istorismului romantic. Creatorul lui a fost Walter Scott. Multe dintre evoc�rile istorice ale romantismului se hr�nesc din sistemele filozofice dominate de ideile transformiste, sisteme elaborate de-a lungul �ntregului sec al XVIII-lea �i mai ales �n preajma �i �n perioada imediat urm�toare revolu�iei din Fran�a. « mai multe referate din Romana