Romania post capitalism

3x puncte

categorie: Economie

nota: 9.00

nivel: Facultate

Preocupare absurda. Ce sa fac oare sa-mi iasa afisele din cap. Daca nu m-as fi lasat de fumat poate ca o tigara m-ar fi linistit.
De o data atentia îmi este atrasa de televizor. Subconstientul nu poate accepta prostiile debitate acolo si ma trage de mâneca. Din fondul sonor constientizez frânturi: „marile magazine” … „desfacere gratuita” … „case n[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Romania post capitalism

Preocupare absurda. Ce sa fac oare sa-mi iasa afisele din cap. Daca nu m-as fi lasat de fumat poate ca o tigara m-ar fi linistit.
De o data atentia îmi este atrasa de televizor. Subconstientul nu poate accepta prostiile debitate acolo si ma trage de mâneca. Din fondul sonor constientizez frânturi: „marile magazine” … „desfacere gratuita” … „case neocupate” … „cumparatori stupefiati” … etc.

Pe benzile de pe ecran citesc „COMUNICAT SPECIAL” însotite de un text vorbit care, în esenta, afirma: „În mall-uri marfurile se desfac gratuit. Toti casierii au fost retrasi asa ca nimeni nu are cui si unde plati produsele, pe a caror eticheta mai apar totusi preturile obisnuite. Sub presiunea cozii cumparatorii ies din zona caselor. Unii abandoneaza carucioarele umplute, dar majoritatea se reped la masinile parcate sa profite de chilipir.” Imaginile atesta cele afirmate demonstrând haosul din zona casieriilor unui mare magazin. Se vad zeci ce carucioare pline abandonate de care se împiedica cei care se grabesc spre iesiri.

Oare un nou tip de reclama? Nimic nu-i imposibil în România desi cineva ar trebui sa raspunda de inducerea în eroare prin reclame desantate.
Totusi, asta trebuie verificat cu ochii si simturile proprii.
Sotia înca nu a sosit acasa. Ea se ocupa de treburile gospodaresti. Eu ma limitez a face bani. Destul de multi dupa propria apreciere desi nu satisfac chiar toate pretentiile ei. Luna de pe cer nu a ajuns înca pe masa, în dulap, în garaj sau latita pe fata machiata.

Cum minunile nu tin mult pe meleagurile noastre ma vad nevoit sa ma înfofolesc de strada ca sa pot vizita cel mai apropiat mare magazin.
Viscolul încetase. Reclamele, bine iluminate sunt acum vizibile în toata splendoarea lor, dar frigul nu prea îndeamna sa citesti detalii. Cert este ca aproape toate difera de cele comentate ieri.
Pe fatada super-magazinului reclame noi, dar fara poze si preturi „reduse”.

Parca mai toate sunt intitulate „INSTRUCTIUNI” urmate de texte pe paragrafe de parca ar fi listele de circumscriptii cu care ne gratuleaza primaria de alegeri. Cine are însa ochi pentru asa ceva?
Forfota în jurul magazinului. Parcarea nu tocmai plina. Trec pe lânga un cumparator care goleste muntele din carucior în imensul sau portbagaj. Îmi ofera caruciorul golit si 50 bani rest la leul platit. Am fost inspirat caci nu mai erau carucioare disponibile.
Trec pe lânga „Instructiuni” fara sa le dau importanta si intru în magazin.

Dau ochii roata si constat rafturi pline si cumparatori multi, fara sa se calce însa pe picioare. Fluxul de iesire normal, fara stationari la casierii. Nici urma de carucioare pline abandonate. Probabil lumea citise instructiunile si era lamurita cu noile metode pe plata a marfurilor cumparate. Acum regret ca am trecut orb pe lânga ele.
Nu eram tentat sa cumpar ceva dar m-am plimbat cu caruciorul printre rafturile pline ochi. Totusi nu vedeam salariati ai magazinului reumplând rafturi eventual golite. În schimb zeci de mâini se întindeau dupa produse.

De mult tot admiram o trusa atelier cu polizor, bormasina si altele. În casa este bun un asemenea agregat pentru cei care, ca si mine, mai stiu sa puna si câte o siguranta sau sa bata un cui. Trecând pe lânga ea am luat-o de pe raft si am asezat-o în carucior. Aveam banii necesari în buzunar, dar în fapt voiam sa verific minunea.

Mai mult de o ora a durat plimbarea de observatie împingând caruciorul acum îngreunat de trusa. Nici nu stiu ce cautam. În final am remarcat ca tineam sa vad rafturi golite, dar fara succes. Am început sa masor din ochi grosimea rafturilor. Poate între rafturi erau poteci, ne accesibile cumparatorilor, prin care se facea aprovizionarea. Dar nu am constatat nimic.

Plictisi, în final, ma hotarasc sa plec acasa. Dupa ce am trecut de case fara sa ma opreasca nimeni, mi-am dat seama ca trusa este grea si nu am masina la scara asa ca am abandonat caruciorul.
Întors acasa m-a luat la zor nevestica întrebându-ma pe unde am hoinarit. Mâncarea se racise. Ce sai raspund oare? Ca m-am plimbat prin super-magazin ca sa vad cum se reumplu rafturile golite? Mar fi crezut nebun! Nu dadea semne ca ar fi constientizat „minunea secolului”.

A doua zi, la serviciu, desi am ajuns devreme, am nimerit în plina „sedinta”. Toti colegii, strânsi roata, discutau aprins. Apropiindu-ma am constatat ca se analizau evenimentele petrecute aseara. Intr-o doara am întrebat daca careva citise „instructiunile” afisate pe vitrinele super magazinului. Un binevoitor m-a dus la calculatorul lui si, dupa câteva butonari ,„instructiunile” au ajuns pe monitor.
Am citit pe nerasuflate tot fisierul si am ramas stupefiat. Merita sa cititi si Dumneavoastra opera literara respectiva:

Instructiuni privind desfacerea produselor în absenta intermediarului monetar
1.Fiecare client al magazinului are dreptul a se aproviziona dupa dorinta sa cu produse expuse în rafturi care se constituie ca bunuri în folosinta tuturor.
2.Cantitatea preluata trebuie sa fie în concordanta cu necesitatile de moment.
3.Se interzice preluarea de marfuri în numele si spre folosinta unui tert, exceptând membri de familie sau partenerii unei gospodariri comune.

4.Se interzice vânzarea sub ori ce forma catre un tert al produselor preluate.
5.Preluarea în surplus (în vederea depozitarii) sau în scopul vânzarii se considera furt din avut obstesc si va fi tratat ca atare.
6.Rugam insistent sa nu intrati flamânzi în magazinul alimentar. Ochii burtii va pot transforma în hoti.
Pentru detalii suplimentare consultati expunerea de motive a experimentului.

Rezulta ca „minunea secolului” nu este decât un experiment facut de cineva (persoana fizica sau juridica) cu un scop precis, probabil explicitat în expunerea de motive.
Sa apelam deci la fisierul cu acest titlu.

Expunerea de motive a experimentului.
Un grup de ingineri, dispunând de ultimele inventii si inovatii din diferite ramuri ale tehnicii si de masa monetara necesara si-a propus determinarea gradului de hotie în România, tara considerata cu populatia cea mai lipsita de etica.
În acceptie etica se considera pentru prezentul experiment si risipa drept hotie.

Nu intra în obiectivul experimentului „delapidarea” adica furtul cu acte falsificate si „tâlharia” adica furtul la drumul mare însotit sau nu de acte violente.Potrivit experimentului omul este invitat a prelua fara plata din magazine special amenajate ce si cât doreste. Respectivul client devine automat proprietarul de fapt al bunului (dupa plata pretului, cumparatorul este proprietar de drept si poate face absolut ori ce doreste cu el) , deci nu poate face ce vrea cu el.

Produsul trebuie sa fie consumat (utilizat) de proprietar sau componenti ai gospodariei acestuia într-un timp limitat.Vinderea sau aruncarea produsului, în tot sau în parte, constituie infractiunea de furt iar omul este marcat pentru ca întreaga societate sa stie cu cine are de a face. Marcarea se face prin miros, produsul se descompune si capata un miros specific care rezista cel putin 24 ore. Spalarea frigiderului, a hainelor sau corpului nu au nici un efect în înlaturarea mirosului neplacut.

Produsul, de exemplu o bijuterie, poate fi returnat prin asezare pe raft si consumatorul poate alege altul.Experimentul va dura pe toata durata sarbatorilor de iarna.Atentie! Efectuarea unui cadou este considerata folosire proprie, deci nu intra în categoria înstreinarilor ilicite.Rugam insistent sa nu va stricati sarbatorile lasându-va prada lacomiei.

Sunt complet lamurit si, înainte de a asculta parerile colegilor înfierbântati am tras propriile concluzii.Puterea financiara a grupului de experimentatori trebuie sa fie imensa. Pentru a mentine pline rafturile în conditiile golirii lor sistematice prin milioane de mâini care în sine este o minune tehnica sunt angajate cheltuieli extraordinare. La urma urmei produsele expuse au fost cumparate în prealabil de cineva cu plata integrala a TVA, altfel Statul nu ar permite o asemenea evaziune fiscala.

Ce se poate ascunde în spatele acestui experiment?
Înca de mult mi-am exprimat parerea ca, daca Lenin ar fi fost Suedez, am trai astazi într-o societate lipsita de „ochiul dracului” adica bani. Spre deosebire de mujicul rus caracterizat drept violent, betiv, lacom si risipitor suedezul are o etica severa a omului cult cari intra în scoala cunoscând Biblia mamei, Cartea de Legi a tatalui si propria Carte de Cântece.

Oare suntem contemporani cu liderii viitoarei societati ce va sa vina, fara bani si militari, fara orgolii nationale si cu o religie unica pe glob? Si acestia încep, cum ar fi normal cu o verificare, apoi corectare a eticii marii populatii?

Cu o populatie ghidata în viata de o etica a muncii, a dorintei de a face ceva si nu a deveni cineva, o simpla scânteie într-o epoca a crizei de supraproductie ar darâma banul cu toate guvernele din umbra care-l sustin.Cu aceste concluzii trase m-am apucat de lucrul cotidian. Parerile si bârfele colegilor le voi afla cu siguranta la RealitateaTv care difuzeaza asemenea baliverne.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.