Romania in rastimpul dintre cele doua razboaie mondiale

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Romania in rastimpul dintre cele doua razboaie mondiale

     Ca urmare a reformelor agrare din primii ani ai rastimpului 1919-1939, taranii din cuprinsul României - - români, unguri, sasi, ruteni - au primit 6 088 098 hectare de pamânt. Pe de alta parte, prin dezvoltarea industriei si a cailor de comunicatii, a crescut sensibil numarul si ponderea proletariatului în viata economica si social-politica. Constituirea Partidului Comunist Român înseamna aparitia fortei politice care va realiza, începând cu 1944, cea mai însemnata si rapida prefacere din istoria societatii românesti, în ultimul mileniu.

















      Tratatele de pace:

     UNITATEA DE STAT, realizata prin vointa liber exprimata a tuturor românilor, a fost recunoscuta prin tratatele de pace din 1919-1920. Ani dominati de largile actiuni revendicative si revolutionare ale maselor muncitoare din mai multe tari europene - îndeosebi Germania (Bavaria) si Ungaria, unde pentru scurt timp a fost instaurata puterea muncitoreasca. Concomitent, guvernele marilor puteri ale Antantei - Marea Britanie, Franta, SUA si Japonia, colaborând cu fortele contrarevolutionare din Rusia, au organizat interventia militara împotriva statului sovietic, debarcând trupe la Murmansk si Arhanghelsk, la Odesa si în Extremul orient siberian; interventie agravata si de conflictul ruso-polonez din 1920, în care guvernul român - ca si Iugoslavia si Cehoslovacia - a refuzat sa participe în vreo forma, asa cum era sfatuit de cercurile imperialiste, împotriva Republicii Sovietelor. Lupta popoarelor din Rusia, încheiata prin victoria deplina împotriva tuturor fortelor interventioniste interne si externe, a fost sprijinita de miscarea muncitoreasca din întreaga lume. În schimb, în celelalte tari, burghezia a pastrat puterea politica, intervenind cu forta armata împotriva proletariatului care instituise republici sovietice la Bremen (ianuarie-februarie 1919), în Bavaria (aprilie 1919), în Ungaria (martie-1 august 1919), precum si în Ruhr (1919-1920) si la Berlin (1920), unde se formasera soviete ale muncitorilor în întreprinderi.

     Noua configuratie politico-teritoriala si comlicatele probleme economico-financiare rezultate din primul razboi mondial au fost dezbatute la conferinta de pace de la Paris la 18 ianuarie 1919, si care a dus la semnarea tratatelor de pace. Primul a fost încheiat cu Germania, la Versailles (28 iunie 1919), urmate de tratatul cu Austria, la Saint- Germain en Laye (10 septembrie), pe care România, din cauza ca se impuneau anumite cauze referitoare la minoritati, clauze care au determinat demisiile succesive ale guvernelor Ion I.C.Bratianu si gerneral Artur Vaitoianu, nu l-a semnat decât la 9 decembrie, prim ministru fiind generalul Constantin Coanda. Pacea cu Bulgaria s-a semant la Neuilly (27 noiembrie): Grecia capata Tracia, sârbii unele rectificari de frontiera, cu România fiind mentinut hotarul din 1916.

     Prin tratatul de pace de la trianon (4 iunie 1920), hotarele Ungariei au fost puse în concordanta cu cele etnice. Teritoriile din Ungaria si Austria, locuite de alte nationalitati, se atribuira acestor nationalitati prin tratatul de la Sevres, semnat la 10 august 1920; României îi revenea Bucovina, o parte a Maramuresului cu orasul Sighet, Transilvania, o parte a Crisanei si o parte din Banat. Linia de hotar trecea la apus de Satu-Mare, Oradea, Salonta, Arad; la sud de Mures, ea avea o forma mai sinuoasa, de la nord-vest spre sud-est. în sfârsit, patru mari puteri, Anglia, Franta, Italia si Japonia, au semnat tratatul prin care recunosteau intrarea în componenta României a teritoriului dintre prut si Nistru (28 octombrie 1920).



     Dezvoltarea economico-sociala:

     SUB RAPORTUL ECONOMIC SI FINANCIAR, primii ani ai României întregite (1919-1922) se caracterizeaza prin mari greutati, provocate, pe de o parte, de urmarile razboiului - - distrugeri de bogatii, inflatie, deci nestabilitate monetara, slabirea simtului etic - si ale exproprierii - scaderea cantitativa si calitativa a productiei agricole, taranimea neputând, din lipsa de utilaj, lucra pamântul în conditii bune, pe de alta parte, de o politica economica nu întotdeauna bine inspirata. « mai multe referate din Istorie